Proiectul privind fuziunea RADET-Elcen, de care depinde, potrivit municipalităţii bucureştene, rezolvarea problemelor legate de energia termică, a fost aprobat, marţi, de Consiliul General Municipiului Bucureşti (CGMB), după ce la două şedinţe anterioare nu a strâns numărul de voturi necesar. La votul din şedinţa de marţi, proiectul a fost aprobat de toţi cei 48 de consilieri prezenţi.
Proiectul vizează „solicitarea către Guvernul României de emitere a unui act normativ cu privire la transferul acţiunilor societăţii Electrocentrale Bucureşti SA din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti, în aplicarea prevederilor Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din data de 27 martie 2013, cu tema Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti şi Municipiul Constanţa”.
Documentul a fost pe ordinea de zi şi la şedinţele CGMB din 4 şi 30 septembrie, însă nu a fost aprobat, deoarece grupul consilierilor PDL- PNL a părăsit sala şi nu s-a putut aduna numărul de voturi necesar, respectiv cel de două treimi din membrii Consiliului. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că Guvernul va acorda 100 milioane de lei Primăriei Capitalei, bani care vor fi transferaţi ELCEN pentru furnizarea energiei necesare RADET la distribuirea apei calde şi a energiei termice către populaţie.
Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET) este în subordinea municipalităţii, iar Elcen – Electrocentrale Bucureşti, furnizorul de energie termică al RADET, aparţine Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie. Noua entitate, care va rezulta în urma fuziunii RADET-Elcen, va fi în subordinea municipalităţii.
Speranțe pentru furnizarea centralizată de energie termică în București
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că fuziunea RADET-Elcen va rezolva problema energiei termice în Bucureşti, în felul acesta urmând să fie stinse datoriile pe care regia le are la ELCEN, iar municipalitatea va controla şi coordona atât producţia, cât şi distribuţia de căldură şi apă caldă.
Datoriile au fost motivul pentru care, recent, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând. Atunci, Distrigaz a redus presiunea gazului dat Elcen, din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, Elcen, care are de încasat bani de la RADET, a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.
Elcen a precizat că a acumulat datorii în valoare de 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplătită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.
Referitor la datoriile pe care le are RADET la Elcen, Oprescu a spus că „de acum şase ani de zile bucureştenii plăteau penalităţi la penalităţi incomensurabile”. „Consumul de apă caldă şi consumul de apă caldă pentru calorifere a fost plătit an de an la zi. Datoriile sunt penalităţi la penalităţi printr-o inginerie financiară susţinută de o lege nedreaptă dată în 2001 de ANRE”, susţine edilul.
În 2013, CGMB a aprobat programul de reorganizare a RADET care urma să fie făcut în două etape, respectiv prima – transformarea în societate şi încheierea cu societatea rezultată în urma reorganizării RADET a unui contract de delegare a gestiuni serviciului public, iar cea de-a doua etapă – fuziunea dintre societatea rezultată din reorganizarea RADET şi societatea ELCEN Bucureşti (societate rezultată din divizarea ELCEN).
La începutul lunii octombrie, divizarea producătorului de energie termică ELCEN s-a încheiat, părţi din patrimoniul acestuia fiind transferate către Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan, nou înfiinţate, societatea rămasă şi Electrocentrale Constanţa urmând să treacă la autorităţile locale şi să fuzioneze cu RADET.
După divizare, RADET Bucureşti va fi transformată în societate comercială, iar acţiunile Electrocentrale Bucureşti vor trece din proprietatea privată a statului român către Primăria Municipiului Bucureşti, urmând apoi fuziunea dintre cele două societăţi şi firmele rezultate din reorganizarea celor două regii.