Lemnul furnizează o energie termică ieftină, accesibilă, regenerabilă, bazată pe o resursă internă, dar în mod paradoxal statul subvenţionează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susţinută, sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn.

În viziunea specialiştilor asociaţiei, rezultatele primelor licitaţii principale organizate de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva dau semnale de agravare a crizei de resursă de lemn şi de creştere a preţurilor pentru 2022.

„La licitaţia organizată de Direcţia Silvică Vâlcea, preţul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/mc lemn pe picior, faţă de un preţ mediu de adjudecare de 147 lei/mc pentru producţia anului 2021. Aceste preţuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitaţiile principale pentru anul 2022, faţă de masa lemnoasă pentru producţia anului 2021 şi pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piaţă. În toamna anului 2021 preţurile lemnului de foc s-au dublat faţă de anul 2020, iar dacă pornim de la preţuri ale lemnului pe picior, în pădure, de peste 400 lei/mc, în anul 2022 se va ajunge la preţuri absurde pentru lemnul de foc, mult mai mari decât preţurile lemnului industrial valoros din orice ţară europeană. Iar preţurile exagerat de mari şi deficitul de resursă conduc la direcţionarea materiei prime către lemn de foc, cu afectarea aprovizionării industriei lemnului. O industrie care aduce în PIB-ul României 7 miliarde de euro anual, susţine 150.000 locuri de muncă şi are un aport valutar net în balanţa comercială a ţării de 3,5 miliarde de euro”, apreciază organizaţia profesională, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, în spaţiul public este promovată o dezinformare privind interzicerea, printr-o directivă europeană, a folosirii lemnului de foc.

„(…) În fapt, nu există o astfel de directivă, iar prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.), România s-a angajat doar la anumite reforme pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii. Varianta în limba română specifică: ‘Reforma…va asigura durabilitatea şi trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversităţii şi pădurilor şi pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire şi răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. … Reforma… va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii şi răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră’. Aşadar, se cere diversificarea mixului energetic. Există şi biomasă agricolă. Şi pompe de căldură. Lemnul pentru energie să nu deturneze resursa către lemn de foc, cum se întâmplă în această toamnă, afectând disponibilitatea de materie primă pentru industria lemnului”, explică specialiştii din industria lemnului.

În ceea ce priveşte utilizarea lemnului ca alternativă la scumpirea preţului gigacaloriei, Asociaţia Prolemn notează că „în mod paradoxal, statul subvenţionează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susţinută”.