Pe 14 iulie 2021, Comisia Europeană a adoptat pachetul Fit for 55, adaptând legislația existentă în materie de climă și energie pentru a îndeplini noul obiectiv al UE de reducere cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030. Un element esențial în acest pachet este revizuirea Directivei privind energia regenerabilă (RED II), care obligă în prezent UE să se asigure că cel puțin 32% din consumul său de energie va proveni din surse de energie regenerabilă (RES) până în 2030. RED II revizuită consolidează aceste prevederi și stabilește un nou obiectiv al UE, o cotă de minimum 40% a RES în consumul final de energie până în 2030, dar și noi obiective sectoriale.
Mai întâi, definiția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și a valorii implicite urmează a fi modificată prin adăugarea de noi definiții printre care lemn rotund de calitate, combustibili din surse regenerabile, zonă de ofertare, sistem de contorizare inteligentă, punct de reîncărcare, baterie de uz casnic, încărcare bidirecțională, plantații forestiere și pădure plantată.
Apoi, obiectivul UE pentru 2030 este actualizat la o pondere de cel puțin 40% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030.
Se întărește obligația de a reduce la minimum riscurile inutile de denaturare a pieței care rezultă din schemele de sprijin și pentru a evita sprijinirea anumitor materii prime pentru producția de energie, în conformitate cu principiul utilizării în cascadă. Mai este introdusă obligația de a elimina treptat, cu unele excepții, sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă începând din 2026.
Metodologii modificate și cooperare cu forța
Se propune actualizarea metodei de calcul a ponderii energiei din surse regenerabile, astfel încât (i) energia din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică trebuie să fie contabilizată în sectorul în care este consumată (energie electrică, încălzire și răcire sau transporturi) și (ii) energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru a produce combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu este inclusă în calculul consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile în statul membru.
Pentru un plus de cooperare între state, se introduce un alineat privind obligația statelor membre de a avea un proiect-pilot transfrontalier în termen de 3 ani și aceea de a planifica împreună energia offshore pentru fiecare bazin maritim. În baza acestei planificări comune, statele membre trebuie să definească împreună și să convină să coopereze cu privire la cantitatea de energie din surse regenerabile offshore produsă care urmează să fie utilizată în fiecare bazin maritim până în 2050, cu etape intermediare în 2030 și 2040.
49% regenerabile în clădiri până în 2030
Pentru integrarea energiei din surse regenerabile și măsuri de facilitare a integrării încălzirii și răcirii în clădiri, un articol nou va include un nou obiectiv orientativ al Uniunii privind energia din surse regenerabile în clădiri până în 2030 de 49 % și o trimitere la noua definiție a „încălzirii și răcirii centralizate eficiente”, care va fi adăugată la Directiva actualizată privind eficiența energetică, care este una dintre modalitățile prin care poate fi atins nivelul minim de RES în clădirile noi și în clădirile care fac obiectul unor renovări majore.
Sunt actualizate trimiterile la standarde și se consolidează dispoziția privind contractele de achiziție de energie electrică din surse regenerabile.
Operatorii de transport și de sistem (OTS) și operatorii de distribuție (OD) au obligația de a pune la dispoziție informații privind ponderea SRE și conținutul de GES al energiei electrice pe care o furnizează, pentru a spori transparența și a oferi mai multe informații actorilor de pe piața energiei electrice, agregatorilor, consumatorilor și utilizatorilor finali. Producătorii de baterii trebuie să le permită accesul proprietarilor de baterii, precum și părților terțe care acționează în numele acestora, la informații privind capacitatea, starea de sănătate, starea de încărcare și valoarea de referință a puterii bateriilor. De asemenea, OD ar putea fi obligați să efectueze la fiecare 4 ani o evaluare a potențialului sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem.
Alineatele privind clădirile sunt modificate pentru cu fi corelate cu realizarea obiectivelor orientative privind SRE și pentru a promova trecerea de la sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili la RES, precum și pentru a fi coerente cu Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor.
Noi obligații pentru state
Statele membre vor asigura o capacitate de încărcare inteligentă pentru punctele de reîncărcare cu putere normală care nu sunt accesibile publicului, având în vedere relevanța acestora pentru integrarea sistemului energetic. Statele membre se vor asigura, de asemenea, că dispozițiile de reglementare privind utilizarea activelor de stocare și de echilibrare nu discriminează participarea sistemelor de stocare mici și/sau mobile pe piața serviciilor de flexibilitate, echilibrare și stocare.
Acolo unde este posibil, statele membre sunt obligate să dezvolte sistemele de încălzire și de răcire centralizată eficiente pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie, pentru a consolida integrarea sistemelor energetice între sistemele de încălzire și de răcire centralizată și alte rețele energetice. Toate statele membre sunt chemate să efectueze o evaluare a potențialului lor de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii.
Noua directivă va introduce obligații mai ridicate pentru statele membre de a crește ponderea surselor regenerabile în sectorul de încălzire și răcire cu 1,1% pe an, în timp ce ținta anuală de creștere a ponderii din surse regenerabile și a recuperării de căldură și frig va crește de la 1% la 2,1%. Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că terții care furnizează energie din surse regenerabile și căldură, plus răcire reziduală se pot conecta la sisteme de încălzire și răcire cu o capacitate de peste 25 MWth.
Regenerabile în transporturi
Noua Directivă va crește nivelul de ambiție cu privire la ponderea surselor regenerabile de energie în sectorul transporturilor prin stabilirea unui obiectiv de reducere cu 13% a intensității gazelor cu efect de seră, prin creșterea obiectivului secundar cu privire la biocombustibilii avansați de la cel puțin 0,2% în 2022 la 0,5% în 2025 și la 2,2% în 2030. Un obiectiv secundar de 2,6% pentru combustibilii de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBOs) va fi de asemenea introdus.
Comisia Europeană mai intenționează să introducă un mecanism de credite pentru promovarea electromobilității, în temeiul căruia operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin intermediul stațiilor publice de încărcare vor primi credite pe care le pot vinde furnizorilor de combustibili, care le pot utiliza pentru a îndeplini obligația care le revine în calitate de furnizori de combustibili.
Va fi actualizată metodologia prin care se calculează atât reducerea intensității gazelor cu efect de seră generate de combustibilii obținuți prin utilizarea surselor regenerabile de energie în transporturi, cât și a obiectivelor privind biocombustibilii avansați și biogazul și combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică. Vor fi eliminate atât multiplicatorii asociați anumitor combustibili din surse regenerabile și energiei electrice din surse regenerabile utilizate în transporturi, cât și cadrul de adiționalitate pentru energia electrică în transporturi, astfel încât dispozițiile privind calcularea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică produși din energie electrică să se aplice indiferent de sectorul în care acești combustibili sunt consumați.
Criterii de sustenabilitate
Alineate actualizate în Directiva privind regenerabilele vor consolida în mod specific actualele criterii de durabilitate prin aplicarea criteriilor existente privind terenurile (de exemplu, zonele interzise) pentru biomasa agricolă și biomasa forestieră (inclusiv pădurile primare și bogate în diversitate și turbăriile). Aceste criterii consolidate se aplică instalațiilor de producere a energiei termice și electrice pe bază de biomasă de dimensiuni mici, cu o capacitate termică instalată totală mai mică de 5 MW. Pragurile existente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă se vor aplica pentru instalațiile existente (nu doar pentru instalațiile noi). De asemenea, vor fi adăugate elemente suplimentare pentru a reduce la minimum impactul negativ al recoltării asupra calității solului și a biodiversității.
În același scop, un nou articol va fi adăugat în legătură cu criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și combustibilii pe bază de carbon reciclat, astfel încât energia obținută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică să poată fi luată în considerare în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta directivă numai în cazul în care reducerea emisiilor sale de GES este de cel puțin 70%, iar energia obținută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în considerare în vederea atingerii obiectivului privind transporturile numai dacă reducerea emisiilor sale de GES este de cel puțin 70%.
—————————————-
Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.