La nivel global, sectorul energetic se află sub presiune: descoperirea şi exploatarea gazelor de şist, schemele de încurajare pentru dezvoltarea energiei regenerabile şi, recent, căderea preţului petrolului au pus sub presiune atât producătorii, cât şi companiile de servicii din domeniul energiei. Singurele care nu au fost foarte afectate au fost companiile cu activitate preponderent în domeniul utilităţilor publice: transport şi distribuţie de energie şi gaze. Situaţia rămâne în continuare prea puțin favorabilă pentru producătorii şi furnizorii lor de servicii, însă pentru un investitor cu un orizont lung de timp (câţiva ani), încep să apară ocazii deosebite.
La nivel european, piaţa de energie electrică a devenit puternic distorsionată în ultimii ani. Pe de-o parte, din cauza recesiunilor care au urmat crizei financiare, consumul a scăzut semnificativ, îndeosebi în sectorul industrial; pe de altă parte, obiectivele asumate de statele europene pentru a reduce emisiile de carbon au condus la o creştere spectaculoasă a investiţiilor în energie regenerabilă, majoritatea subvenţionate, care au generat un surplus de energie în sistem. Între deficitul de cerere şi excesul de ofertă, preţurile la energia en-gros (pentru producători) s-au prăbuşit, pierzând peste 85% între maximul din mai 2011 şi minimul din mai 2013. Ocazional, surplusul de energie a fost atât de mare, încât preţurile pentru ziua următoare au devenit negative: cu alte cuvinte, producătorii au plătit distribuitorii pentru a le prelua energia; astfel de anomalii au fost vizibile pe piaţa din Germania la începutul anului trecut.
Regenerabilele în suferință
Dacă producătorii de energie verde, din surse eoliene sau solare, de exemplu, au fost compensaţi prin subvenţii generoase şi au beneficiat de prioritate la preluarea energiei în sistem, producătorii clasici, care deţineau termocentrale sau centrale nucleare, au fost puternic afectaţi. Scăderea extremă a preţurilor le-a redus cifra de afaceri şi a făcut ca unități de producție de ultima generaţie să devină neprofitabile. Totuşi, deoarece energia regenerabilă este eminamente instabilă, depinzând de capriciile vremii, autorităţile au forţat producătorii clasici să continue să funcționeze în pierdere, pentru a se asigura că nevoile consumatorilor sunt acoperite. Pe piaţa din Germania, în mod particular, situaţia a fost complicată în plus de decizia guvernului de a renunţă complet la energia nucleară, ceea ce a provocat un şoc suplimentar companiilor de utilităţi precum E.ON şi RWE. La celălalt capăt al lanţului valorii, consumatorii nevoiţi să suporte costul subvenţiilor pentru energia verde au ajuns să plătească unele dintre cele mai mari facturi din Europa.
Susținuți de tarife
În linii mari, tabloul pieţei de energie din România este acelaşi. În cea mai mare parte a anului 2014, preţurile de pe piaţa OPCOM s-au zbătut în zona minimelor post-2011, fapt evidenţiat foarte bine de cotaţia acţiunilor Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie listat la Bursa de Valori Bucureşti. Compania a pierdut peste o treime din valoarea înregistrată la listare, iar în trimestrul al doilea a raportat o pierdere netă, eşuând apoi să-şi plaseze energia produsă în bandă în licitaţiile pentru anul viitor. De fapt, singurele companii cu legături în piaţa de energie care au fost ferite de acest marasm au fost utilităţile neintegrate, de exemplu transportatorii Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN). Activitatea acestora şi tarifele pe care le percep sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ceea ce le asigură o predictibilitate şi o stabilitate mai mare a veniturilor şi a profitului net.
Perspectivele de viitor sunt pentru o revenire modestă, în contextul în care revirimentul economic este încă timid şi nu poate impulsiona consumul. La nivel european, autorităţile au conştientizat dezechilibrele ultimilor ani şi există negocieri cu scopul de a crește valoarea certificatelor verzi, ceea ce ar trebui să se transmită şi în preţurile electricității – însă acestea nu oferă o soluţie radicală, sunt laborioase şi de lungă durata, astfel încât deocamdată preţurile s-au stabilizat la niveluri mai degrabă joase, în plan istoric. Pe plan naţional, există discuţii în vederea creării unor pieţe de echilibrare, care să-i compenseze pe producătorii tradiţionali pentru a-şi menţine deschise capacităţile de generare şi pentru a stabiliza sistemele. De asemenea, subvenţiile foarte generoase ale ultimilor ani au fost, punctual, diluate – direcţie vizibilă inclusiv în România -, astfel încât boom-ul regenerabilelor se apropie de sfârşit, temperându-se ritmul de intrare a noi capacități energetice în piaţă. Totuşi, cu datele observabile în prezent, este mai probabilă o stabilizare a pieţelor la niveluri joase, decât o perioadă de creşteri impulsive.
Răbdarea şi sfatul unui broker competent sunt singurele elemente care îi sunt necesare investitorului, în afara de capitalul de investit.
Până acum câteva luni, producătorii de petrol şi companiile de servicii din domeniul petrolier păreau feriţi de problemele care afectează producătorii de energie electrică. Companii ca Exxon Mobil (XOM) erau în continuare „în cărţi” pentru titlul de cea mai valoroasă companie din lume, luptându-se de la egal la egal cu giganţi din IT ca Apple (AAPL), Google (GOOGL) şi Microsoft (MSFT). Din iunie 2014 însă preţul petrolului a plonjat cu circa 30%, trăgând în jos capitalizările producătorilor de petrol (cum ar fi Exxon, Chevron, Shell, Total, dar şi ale celei mai mari companii din România – OMV Petrom) şi ale unor companii care oferă servicii sau produc echipamente pentru industriile petroliere sau energetice. În afara ţării, firme ca Halliburton (HAL) sau Schlumberger (SLB), iar la noi Dafora (DAFR) ori Prospecţiuni Bucureşti (PRSN) resimt din plin prăbuşirea cotaţiilor petrolului.
Situaţia este, într-o formulare eufemistică, neplăcută şi nu sunt semne că s-ar putea îmbunătăţi semnificativ prea curând. Economia Chinei, de exemplu, este într-un proces lent de încetinire şi, ca atare, pune presiune pe cererea provenind de la unul dintre cei mai mari consumatori globali. Europa, un alt mare consumator, încearcă să nu cadă înapoi în recesiune, motiv pentru care nici din această parte nu sunt semne încurajatoare. În plus, presiunea referitoare la reducerea noxelor pentru a contracara procesul de încălzire globală este un element care va persista şi, probabil, va continua să crească în intensitate pe măsură ce fenomenele meteo extreme devin mai vizibile şi mai frecvente.
Într-o asemenea situaţie ne putem întreba ce sens mai are să investim în domeniul energetic, în special în producătorii de petrol. Răspunsul este că valul recent de evenimente negative nu se poate menţine pe o perioadă îndelungată. Pentru a schimba structura energetică a planetei ne vor fi necesare măcar câteva decenii, iar principalul vinovat pentru cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera este cărbunele, nu petrolul. Energia eoliană şi solară, oricât de „curată” ar fi, nu are capacitatea de a acoperi golul lăsat de hidrocarburi şi nici nu oferă stabilitatea necesară activităţii economico-sociale contemporane. Ca atare, excesele din prezent se vor corecta şi acele companii care au un management competent şi capacitatea internă de a se adapta la noile provocări vor supravieţui, ba chiar prospera. Acesta este un laitmotiv al capitalismului şi motivul pentru care, cel mai probabil, neplăcerile care au afectat acest domeniu le oferă investitorilor inteligenţi o bună ocazie de a obţine randamente excelente pentru economiile lor pe termen lung. Răbdarea şi sfatul unui broker competent sunt singurele elemente care îi sunt necesare investitorului, în afara de capitalul de investit. Capitalismul este un sistem dur, care face ajustările necesare „pe viu”, dar, cu un minim de resurse utilizate corect, acest lucru poate fi în avantajul investitorilor, care se pot bucura de profituri.
–––––––––––––––––-
Articolul integral poate fi citit în numărul din noiembrie al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești gratuit numărul următor (martie 2015), în format tipărit, scrie-ne la adresa [email protected], pentru a te include în lista de distribuție.