Anul acesta va consemna ultima șansă pentru ca CE Oltenia să rămână și în viitor cu o contribuție însemnată în producția de energie electrică. Totodată, 2020 este un an cheie pentru luarea unei decizii finale de investiție în cel mai mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră, consideră deputatul USR Cristina Prună, conform unei opinii postate pe contributors.ro.
”În România, prima fază a tranziției energetice ar însemna trecerea treptată de la utilizarea cărbunelui la gaze naturale în producția de energie electrică. Acest ‘switch’ care se va întinde de-a lungul acestei decade, va depinde, însă, de o serie de măsuri care vor trebui să fie luate în prima parte a acestui an. Exploatarea gazelor din Marea Neagră și menținerea în viață a CE Oltenia sunt esențiale pentru viitorul sistemului energetic național”, susține Prună.
CE Oltenia ar trebui, până la finalul primului trimestru, să întocmească împreună cu BEI și cu BERD un plan de dezvoltare și decarbonare și, separat, un plan de restructurare a activității. Altfel, ar trebui, ca până la vară, să restituie creditul de 1.2 miliarde de lei pentru plata certificatelor de carbon aferente anului 2019.
”Termenul de martie 2020 este unul întârziat mai ales că, conducerea CE Oltenia primise încă din iulie anul trecut solicitări similare din partea fostului Minister al Energiei. Aceste planuri ar fi trebuit, cel puțin în teorie, să fie deja gata. Dacă CE Oltenia vrea să obțină finanțare prin Mecanismul 10d, anul 2020 va fi ultimul tren. Acest fond este coordonat de BEI. Statele membre UE au decis, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, să transforme această bancă într-una care să sprijine, începând cu anul 2021, doar proiectele „verzi”. Excepție vor face doar acele proiecte energetice bazate pe combustibili fosili care vor primi, până la finele anului 2020, aprobarea comisiei de experți care face validarea!”, a mai afirmat deputatul USR.
În același timp, legat de decizia de investiții la Marea Neagră, Prună afirmă că executivul liberal a cerut „un consens politic” care ar trebui atins chiar în prima parte a acestui an ”într-un Parlament dezorganizat și deosebit de fragmentat”.
”Punctele sensibile din Legea Offshore supuse dezbaterii de fostul Executiv sunt eliminarea obligației de tranzacționare pe bursă a producției interne de gaze, revizuirea pragurilor de preț de la care se face taxarea suplimentară, nivelul deducerilor fiscale ale investițiilor și stabilitatea cadrului fiscal în întregul său…. Producția de gaze din Marea Neagră ar asigura continuitatea Complexului Energetic Oltenia. Altfel, fie tranziția de la cărbune la gaze s-ar face cu resurse din import, fie nu se va face deloc, ceea ce va însemna o lovitură puternică pentru securitatea energetică a României”.