Peste 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziția la economia verde, arată raportul ”Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited.
Printre principalele cauze ale acestei situații se numără lipsa unei strategii de educare și formare pentru piața muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, dar și accesul limitat sau inexistent la internet.
”Competențele tinerilor și, implicit, performanța lor pe piața muncii depind de capacitatea sistemelor de educație și formare de a răspunde cerințelor angajatorilor. Deși în România rata generală a șomajului este mică, se observă un decalaj de ocupare între populația tânără și populația generală. Din păcate, progresele pentru integrarea tinerilor pe piața forței de muncă sunt modeste în ultimul deceniu, arătând nevoia unor politici educaționale adaptate la transformările economice”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.
În România, potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%.
În același timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.
Tranziția la economia verde, o nouă oportunitate pentru integrarea tinerilor pe piața muncii
Estimările incluse în raport arată că tranziția către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilități și producție.
Către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare și perfecționare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalității și gestionarea crizei șomajului în rândul tinerilor, arată raportul.
Presiunea pentru dezvoltarea de competențe în domeniul economiei verzi este resimțită și mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris.
Prin urmare, va crește cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcții), va schimba natura altora (ex. întreținerea vehiculelor electrice este diferită de cea a mașinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulți experți în sustenabilitate) și chiar va elimina unele existente.