Bogdan Tudorache

Standardul NZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero), introdus în legislația europeană încă din 2010 a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi începând cu 1 ianuarie 2021, susține Radu Dudău, director EPG, coordonator proiect România Eficientă.

”Conform legislației adoptate în România, înțelegem prin NZEB clădiri cu performanță energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de la locația clădirii. Standardul a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi începând cu 1 ianuarie 2021 și este, de asemenea, obligatoriu pentru toate renovările majore. Renovarea majoră este definită tot prin legea 372/2005, actualizată în 2020, privind performanța energetică a clădirilor, ca fiind acea intervenție la nivelul unei clădiri care depășește ca valoare 25% din valoarea fiscală a clădirii”, a mai spus el.

”Concret, vorbim de o serie întreagă de intervenții în cazul renovărilor, care înseamnă, de exemplu, sisteme de termoizolare avansate, ferestre cu proprietăți de termoizolare mult mai performante, sisteme economice de iluminare, instalații de încălzire, aerisire, ventilație, care să asigure o scădere semnificativă a consumului de energie pe metru pătrat ori an, până în zona de 50 kWh/m2/an. Pornim de la un nivel actual de circa 180-400 KWh/mp/an, în funcție de tipul clădirilor din România”.

România se află încă în stadiul în care aceste proiecte ale clădirilor NZEB sunt la început. Provocarea pe care o avem la nivel național este de a pune în aplicare strategia de renovare pe termen lung (SRTL) până în 2030 și până în 2050, de a renova practic trei sferturi din fondul național de clădiri, care au în momentul de față un nivel foarte scăzut de performanță energetică. Costurile de investiții vor fi enorme. Doar până în 2030, această strategie de renovare aprobată la sfârșitul anului trecut de către Guvernul României menționează un necesar de circa 13 miliarde de euro în investiții.

”E foarte important ca pe de o parte statul, administrația, să își întărească capacitatea de a absorbi fonduri europene și pentru aceasta trebuie să rezolvăm o serie întreagă de restanțe care țin de reglementare. De exemplu, noi nu avem încă registru național al clădirilor cu parametri de performanță energetică. De asemenea, nu am lămurit nici acum problema companiilor ESCO, de servicii energetice, care operează pe bază de contracte de performanță energetică și care constituie un vehicul extrem de important prin care capitalul privat poate intra în acest domeniu. Încă o dată: banii publici, naționali sau europeni, nu vor fi suficienți pentru asigurarea pe termen lung a ratei de renovare necesare”, a mai spus el.

Dudău a adăugat că Ministerul Dezvoltării este pe punctul de a aproba o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardele NZEB.

”Mai mult, pe piață vom avea și un sistem software integrat care să îi ajute proiectanți să calculeze repede ce au de făcut. E ceva important, pentru că ieșim dintr-o anumită zonă de ambiguitate, în care pe de o parte legea impunea niște obligații, pe de altă parte nu era clar la nivel de detaliu ce aveau de făcut dezvoltatorii și constructorii”.