E.ON Romania a plătit, anul trecut, 1,8 miliarde de lei (circa 371 milioane euro), la bugetul de stat și bugetele locale, cu 80% mai mult decât în 2021, potrivit lui Volker Raffel, CEO E.ON Romania.
“Suntem unul dintre marii contribuabili din România la bugetul de stat și bugetele locale. Anul trecut, am plătit 1,8 miliarde de lei (circa 371 milioane euro), cu 80% mai mult decât în 2021! Suntem, totodată, un partener important pentru circa 2.000 de furnizori, așadar susținem direct și indirect mii de locuri de muncă.
Acesta nu e un bilanț pe care m-am gândit să îl fac în toiul verii, ci sunt fapte care răspund clar unei întrebări pe care am auzit-o în ultima vreme: „Cum de ați înregistrat pierderi dacă prețurile energiei au fost atât de ridicate și ați avut o cifră de afaceri mai mare decât în anii precedenți?
Am văzut, în ultima perioadă, în spațiul public, dezbateri care încearcă să acrediteze ideea că, în aceste vremuri dificile, companiile multinaționale raportează profit zero sau pierderi ca un tertip pentru a nu achita impozit la bugetul de stat. Dacă există astfel de situații, sunt convins că autoritățile statului fac tot ce trebuie pentru a restabili legalitatea. Însă este absolut incorect să generalizăm și să stigmatizăm companiile care au un comportament corect”, a afirmat Volker Raffel, pe pagina oficială de social media a E.ON.
”Aș vrea să fac niște clarificări legate de companiile e.on, pentru a privi lucrurile în contextul corect.
Să ne amintim prin ce am trecut cu toții. Anul trecut a fost de departe cel mai dificil din ultimii 18, de când E.ON este prezentă în România. Am traversat cea mai gravă criză de pe piața energiei, care a afectat lumea întreagă. O criză care încă nu s-a încheiat.
Statul a trebuit să intervină pentru a face față impactului social și economic al creșterii fără precedent a prețurilor la energie. Pentru a asigura energia pentru clienții noștri, am fost nevoiți să cumpărăm energie electrică și gaze la prețuri de piață, prețuri de câteva ori mai mari, de la producătorii sau importatorii români, iar din cauza plafonării aceste costuri nu s-au regăsit în prețul plătit de clientul final. Costurile de achiziție a energiei livrate nu au fost recunoscute în integralitate. Așa se explică de ce cifra de afaceri a fost de 13,7 miliarde de lei, însă acești bani s-au dus aproape în totalitate pe plăți către alții: producători și importatori de energie, transportatori, distribuitori, stat, certificate verzi, taxe de cogenerare ș.a.m.d. Practic, furnizorului îi rămâne doar o foarte mică parte din care își acoperă costurile de funcționare (sisteme IT, facturare, trimitere facturi, investiții, call-center, magazine etc.). În același timp, am plătit taxe și plătim în continuare dobânzi pentru creditele pe care le-am luat să putem continua activitatea.
Statul ne-a rambursat doar o parte din banii pe care îi avem de primit. Acești bani nu sunt un cadou pentru noi! Sunt banii pe care statul s-a angajat să îi plătească furnizorilor, bani pe care noi i-am asigurat din surse proprii și din credite împovărătoare pentru a susține schemele de compensare/plafonare a prețurilor la energie.
Așa am ajuns să înregistrăm cele mai mari pierderi de la intrarea E.ON pe piață, în urmă cu 18 ani. Fără profituri și fără transfer de profituri către acționari, iar înghețarea tarifelor pentru compania de distribuție a agravat și mai mult situația financiară.
Dar ne-am ținut partea noastră de înțelegere și am reușit cu toate acestea să asigurăm continuitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale celor 3,4 milioane de clienți și să investim în rețele.
Perspectiva este acum ceva mai bună, dar criza de pe piața energiei nu s-a încheiat încă. Trebuie să fim prudenți dacă ne gândim că schemele de suport vor dispărea. Și trebuie să gândim împreună cu autoritățile cum se va întâmpla lucrul acesta. De aceea, înainte ca regulile să se schimbe din nou, este necesară o perioadă de consultare corectă pentru a evita noi tulburări sau blocări ale pieței, așa cum am văzut în trecut”, a adăugat CEO-ul E.ON Romania.