Pe piețele din Europa Centrală și de Est este de așteptat ca inflația să crească sau să rămână peste intervalele țintă ale băncilor centrale până la finalul anului 2024. Diminuarea ratei inflației de consum în CEE din ultimul an a fost peste așteptări, în principal datorită scăderii bruște a prețurilor la alimente și energie, se arată într-o analiză a Allianz Trade.

Datele recente din aprilie arată o revenire a inflației în Polonia (2.4% anual, martie 2.0%), Cehia (2.9% anual, martie 2.0%) și Ungaria (3.7% anual, martie 3.6%). Reversul a fost determinat în principal de o creștere mai puternică a prețurilor la alimente, în special în Polonia care a reintrodus cota mărită de TVA. În Polonia și Cehia, creșterea prețurilor la combustibili a jucat de asemenea un rol important, reflectând creșterea recentă a prețurilor globale ale petrolului. Analiștii se așteaptă la o creștere a inflației la alimente și energie pentru restul anului, pe măsură ce efectele de bază menționate mai sus se estompează. Între timp, în România, deși a scăzut la 5.9% anual în aprilie, inflația a rămas, în continuare, cea mai ridicată din regiune. Până la finalul anului 2024 este de așteptat ca inflația de consum în Polonia (4.6% anual în decembrie), Cehia (3.7%), Ungaria (4.8%) și România (4.7%)  să depășească din nou intervalele țintă ale băncilor centrale. Pentru 2025 prognozele arată o diminuare treptată, cu excepția României, unde acest lucru ar putea dura până la începutul anului 2026.

Analiștii Allianz Trade preconizează că politica monetară în Europa Centrală și de Est (CEE) va fi moderată până la finalul anului 2025, având în vedere perspectiva inflației și a băncilor centrale care vor menține probabil ratele reale ale dobânzilor de politică monetară într-un secnariu pozitiv. Pe lângă creșterea inflației, există și alte motive pentru o politică monetară prudentă în regiunea CEE în trimestrele următoare. Printre acestea se numără așteptările unui ciclu de relaxare monetară moderat de către Fed și BCE, incertitudinea prețurilor petrolului pe fondul crizei actuale din Orientul Mijlociu, precum și creșterea salariilor și politica fiscală relaxată în Polonia, Ungaria și România.

În plus, indicatorii de activitate economică pentru primul trimestru determină perspective de creștere îmbunătățite, impulsionate de cererea internă (în special în sectorul serviciilor), ceea ce înseamnă că ar putea fi necesar un stimulent monetar redus pentru 2024. În acest context, este de așteptat ca Banca Centrală a Poloniei, care a început ciclul de relaxare monetară în CEE cu două reduceri de rată în septembrie și octombrie 2023, să mențină rata de politică monetară neschimbată la 5,75% cel puțin până în trimestrul trei al anului 2024. Estimările aferente unui scenariu de bază sunt că Banca Naționala a României va reduce cel mai probabil rata de politică monetară cu un total de 75bps în a doua jumătate a anului 2024, ajungând la 6,25% la finalul anului.

”Totuși, ritmul deficitului fiscal (situat deja la peste 3%, față de ținta inițială de 5% din PIB la finalul anului) ar putea deraia estimările noastre de mai sus. Confruntată deja cu o inflație greu de redus într-un an electoral în care reducerea cheltuielilor recurente ale Statului nu par să fie o prioritate, Banca Națională s-ar putea vedea nevoită să amâne mult așteptatele decizii de relaxare a politicii monetare. Inflația la finalul lunii Aprilie de 5.9% scade într-un ritm mai lent decât cel previzionat anterior. Un an agricol mai bun ar putea ajuta în domolirea inflației însă cel mai probabil nu va putea compensa creșteri de cheltuieli bugetare de două cifre, motiv pentru care și așteptările rămân moderate”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director în cadrul Allianz Trade.