Echipa Energynomics este implicată în eforturile de comunicare a informațiilor relevante din perspectiva eficienței energetice a clădirilor publice. Încă din 2017, provocăm conversații între companii, autorități publice și experți din marile orașe ale României, pentru a identifica tendințele din piață și soluțiile de eficiență energetică. Pornind de la cea mai recentă reușită a programului “România Eficientă”, derulat de Energy Policy Group cu sprijinul OMV Petrom, am vorbit cu Radu Sava, despre lecțiile pe care le-a acumulat în calitate de expert tehnic în cadrul EPG. Patru clădiri școlare au fost modernizate în urma unei reabilitări energetice extinse, cum spune Radu Sava. Este nevoie de o planificare detaliată, de flexibilitate și de cooperare, dat fiind numărul mare de parți implicate și complexitatea acestor inițiative.
Domnule Sava, cum vi se pare ideea de a construi un ghid care să accelereze realizarea proiectelor de eficiență energetică în clădirile școlare?
Încercarea de a crea un ghid este o idee lăudabilă, dar, în același timp, extrem de dificilă. Sunt foarte multe variabile care influențează astfel de proiecte, mai ales când ne referim la investiții realizate din fonduri publice. Noi am aplicat un mod specific inițiativelor private care nu se poate transfera complet în administrațiile publice. Spre exemplu, bugetele publice sunt foarte rigide, iar fiecare cheltuială trebuie prevăzută, justificată și aprobată din timp. Acest lucru face foarte dificilă aplicarea unui model generic.
Am înțeles, pe parcursul desfășurării proiectelor noastre, că dificultățile apar încă din faza de prospectare, când evaluăm clădirile. Descoperim frecvent probleme structurale sau de rezistență care depășesc aria de acțiune asumată prin proiectul inițial. Aici intervine o diferență majoră: investiția finanțată privat este mai flexibilă, față de situația primăriilor care nu sunt, de cele mai multe ori, dispuse să suporte astfel de cheltuieli din bugetele proprii, cum ar fi un audit energetic sau alte evaluări premergătoare obținerii Autorizației de Construire.
Ce pași esențiali urmează după această prospectare inițială?
Primul pas după identificarea clădirii este realizarea unei evaluări aprofundate la fața locului. Echipa noastră, împreună cu experți, vizitează clădirea pentru a analiza situația concretă. Acest proces este critic, deoarece ne permite să identificăm care lucrări sunt eligibile pentru un proiect de renovare energetică și ce depășește zona în care ne putem implica. De exemplu, dacă identificăm probleme structurale grave, acestea trebuie rezolvate înainte de a trece la eficientizare energetică.
Această etapă implică și o analiză documentară: verificăm cadastru, documentațiile tehnice existente și posibile probleme legate de organizarea activității. De exemplu, în cazul unei școli, este necesar ca primăria să mute activitățile educaționale în alte spații pe durata lucrărilor, ceea ce generează costuri suplimentare cu transportul, chiria sau relocarea temporară. Am întâlnit cazuri în care a fost necesară asigurarea transportului pentru elevi sau organizarea unor spații alternative, elemente de care noi nu ne putem ocupa, ci trebuie gestionate de administrația locală.
După această evaluare inițială, urmează elaborarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI). Aceasta cuprinde mai multe elemente obligatorii, cum ar fi expertize tehnice, audit energetic, studii geotehnice și alte analize adaptate la situația specifică. Este esențial să implicăm din timp instituții precum ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență) și DSP (Direcția de Sănătate Publică), deoarece obținerea acestor avize poate influența major direcția proiectului. De exemplu, am întâlnit cazuri în care normele ISU impuneau modificări structurale importante, precum lărgirea rampelor de scări sau instalarea unor rezervoare de apă pentru incendii. Aceste cerințe pot crește considerabil costurile și complexitatea proiectului.
După autorizare, cum decurge partea de execuție propriu-zisă?
Execuția este o etapă complexă care implică multe variabile. După ce se desemnează un antreprenor prin licitație, acesta se ocupă atât de detalierea proiectului tehnic, cât și de lucrările propriu-zise. Firește, nu se poate lucra fără un diriginte de șantier, care să supervizeze procesul și să asigure respectarea proiectului și a specificațiilor tehnice și de cost. În cele mai multe cazuri, se recomandă implicarea inclusiv a unei persoane suplimentare din partea beneficiarului, pentru a urmări activitatea și a coordona aspectele logistice.
Pe parcursul execuției, apar frecvent ajustări necesare și costuri suplimentare. De exemplu, instalarea pompelor de căldură sau a centralelor de tratare a aerului impun aproape întotdeauna creșterea disponibilului de putere electrică la nivelul clădirii. Distribuitorul de electricitate face studiile și stabilește modificările necesare la nivelul rețelei publice, dar costurile sunt suportate de beneficiar. Acest proces poate întârzia execuția lucrărilor și poate afecta bugetul estimat inițial.
Un alt aspect important este reprezentat de implementarea unor soluții moderne, cum ar fi sistemele de ventilație mecanizată cu recuperare de căldură. Acestea sunt esențiale pentru asigurarea confortului termic, dar și pentru a reduce consumul de energie. Totuși, utilizarea lor eficientă depinde și de educarea utilizatorilor clădirii. Spre exemplu, deschiderea ferestrelor în timpul iernii poate anula efectele benefice ale ventilației mecanizate, ducând la creșterea consumului energetic.
Ce rol joacă sau poate juca energia fotovoltaică în proiectele de eficientizare energetică a clădirilor școlare?
Energia fotovoltaică este un element esențial în multe dintre proiectele de acest tip. În general, folosim panouri solare pentru a reduce consumul de energie electrică din rețea. Acest lucru este important mai ales pentru că pe durata zilei, când consumul este ridicat, clădirea poate funcționa aproape exclusiv folosind energia produsă de panouri. În perioada vacanțelor, surplusul de energie produs poate fi injectat în rețea, iar prin mecanismul de compensare pentru prosumatori școala își reduce costurile cu energia electrică.
Există o provocare majoră atunci când vorbim despre campusuri sau clădiri cu mai multe corpuri conectate la același branșament electric. Legislația actuală privind prosumatorii nu prevede restricții explicite referitoare la utilizarea energiei produse de panourile fotovoltaice într-un corp de clădire și consumarea acesteia în alte corpuri conectate la același branșament electric. Totuși, în practică, pot apărea provocări legate de măsurarea și contabilizarea energiei produse și consumate în diferite corpuri de clădire. De exemplu, dacă doar unul dintre corpuri are instalate panouri fotovoltaice, energia produsă și neconsumată local nu poate fi măsurată în cazul unui branșament la care sunt conectate și alte corpuri de clădire. Acest lucru limitează avantajele financiare și face ca investiția să producă beneficii doar parțial.
CITEȘTE ȘI Liceul tehnologic Vernești a devenit material didactic pentru eficiența energetică a clădirilor școlare
Pentru a soluționa această problemă, ar fi necesare modificări legislative care să permită managementul energetic integrat la nivel de campus sau clădiri multiple sub același cadastru și branșament. Este un aspect pe care beneficiarii ar trebui să îl aibă în vedere atunci când planifică astfel de investiții, deoarece, în forma actuală, avantajele economice pot fi mai mici decât se anticipează. În ciuda acestor provocări, energia fotovoltaică rămâne o soluție viabilă și importantă pentru reducerea consumului de energie convențională și a amprentei de carbon a clădirilor publice
Ce impact au aceste proiecte asupra beneficiarilor finali, cum ar fi elevii și profesorii?
Impactul este semnificativ. Modernizarea clădirilor nu doar că îmbunătățește eficiența energetică, dar aduce și o schimbare majoră în viața celor care folosesc spațiile respective. Am observat frecvent reacții entuziaste din partea elevilor și profesorilor atunci când văd rezultatele finale. O clădire modernizată, cu dotări noi și confort sporit, contribuie la un mediu educațional mai atractiv și mai funcțional.
În plus, aceste proiecte vin și cu un beneficiu emoțional important pentru comunități. Modernizarea școlilor, cel mai adesea după multe decenii de intervenții minore, devine un simbol al progresului, iar părinții și elevii sunt adesea încântați de transformările pe care pot experimenta direct. Chiar dacă eficiența energetică este obiectivul principal, rezultatele sunt mult mai ample: confortul termic, iluminatul modern și spațiile renovate contribuie la creșterea calității vieții și la un mediu de învățare mai bun.
Care ar fi lecțiile de reținut sau acele bune practici care ar putea fi aplicate pe o scară mai largă?
Una dintre lecțiile importante este necesitatea unei planificări detaliate încă de la început. Așa cum am menționat, multe cheltuieli apar pe parcurs și sunt dificil de anticipat. De aceea, recomandăm întotdeauna realizarea unei prospectări amănunțite și pregătirea unui scenariu pesimist pentru buget.
În ceea ce privește replicabilitatea, ar putea fi probabil util să se dezvolte o bibliotecă centralizată de documentații și bune practici. Acest lucru ar ajuta primăriile și directorii de școli să înțeleagă mai bine ce presupun astfel de proiecte și să le abordeze cu mai multă încredere. În plus, o astfel de resursă ar putea reduce semnificativ costurile și timpul necesar pentru inițierea proiectelor similare.
Mulțumesc foarte mult pentru claritate și pentru ideile expuse! Sper să avem ocazia să revenim asupra acestor subiecte.
Cu mare plăcere! Cred că astfel de inițiative ajută administrațiile locale să înțeleagă mai bine ce implică eficiența energetică și să câștige curaj să înceapă proiecte similare. Mă gândesc chiar la un primar cu care am lucrat într-unul dintre proiecte. Inițial, a fost reticent în a susține proiectul nostru, dar odată ce a văzut rezultatele, și-a schimbat complet perspectiva.
Mai mult, după finalizarea lucrărilor, a fost atât de încântat de impactul transformării încât a decis să înceapă investiții similare din resurse proprii. Faptul că a trecut prin toate etapele proiectului, de la planificare la execuție și recepție, i-a oferit o înțelegere clară a proceselor implicate și a costurilor reale. Această experiență practică i-a dat încredere să demareze alte inițiative, știind deja la ce să se aștepte și cum să gestioneze provocările. Așadar, primul proiect funcționează ca o lecție practică, care reduce necunoscutele și oferă o bază solidă pentru replicarea succesului. Știți cum se spune, prima casă este mai greu de construit, dar a doua o faci mult mai bine. Experiența directă este cea mai valoroasă resursă pentru a simplifica și accelera viitoarele proiecte similare.
