Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă va trebui să treacă printr-o evaluare de impact asupra mediului dacă se dorește prelungirea duratei sale de viaţă, în concordanță cu decizia recentă a Comitetului de Implementare a Convenţiei de la Espoo, spune fundația Terra Mileniul III. Reactorul a intrat în exploatare în 1996 şi va funcţiona cu actuala licenţă cel mult până în 2026.

Comitetul de Implementare a Convenţiei de la Espoo a decis ca toate centralele nucleare din Europa ce îşi depăşesc durata de viaţă, și vor reînnoirea licențelor cu 10 ani, să treacă printr-o astfel de evaluare. Decizia vine pe fondul extinderii duratei de viaţă a reactoarelor nucleare 1 şi 2 ale centralei de la Rivne, Ucraina, scrie Mediafax. În Europa, în următorii ani, 60 de reactoare nucleare cu durata de viaţă depășită, vor fi analizate din punctul de vedere al impactului de mediu transfrontalier.

„Impactul asupra mediului este doar unul dintre aspectele care fac ca energia nucleară să nu reprezinte o soluţie energetică sustenabilă. Pe de altă parte, costurile ascunse ale dezafectării reactoarelor şi ale depozitării deşeurilor sunt uriaşe. Înainte de a ne gândi la prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor existente şi la construirea unora noi, ar trebui luate în calcul soluţii cu adevărat sustenabile, precum eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile”, a spus preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III.

Unitatea 1 a intrat în oprire planificată pe 9 mai 2014 pentru lucrări de mentenanță, realizate o dată la fiecare doi ani pentru fiecare unitate. Pe 8 iunie, reactorul a fost reconectat la Sistemul Energetic Național, informează Nuclearelectrica.

Convenţia care reglementează evaluarea impactului asupra mediului în situaţia în care un anumit proiect are impact transfrontalier a Comisiei Economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa, a fost semnată în 1991, la Espoo, în Finlanda, şi a intrat în vigoare în 1997. România a devenit parte a Convenţiei de la Espoo în martie 2001.