Redevențele se pot modifica după ce se stabilește și sortimentul de țiței a cărui cotație mondială medie va fi utilizată ca referință la calculul redevențelor datorate de producătorii din România, spune Artur Stratan, președinte al asociației petroliere ROPEPCA, scrie profit.ro.
Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti va face analizele de comparare a trăsăturilor fizico-chimice şi de calitate medie a ţiţeiului din România cu Brent şi Ural, pentru a determina sortimentul cel mai apropiat.
Acum, sortimentul de referință pentru calculul redevențelor pentru țițeiul extras din subsolul României este Suez-Blend, cel mai apropiat din punct de vedere calitativ. Cotele procentuale de redevență se aplică la valoarea medie a cotațiilor spot ale sortimentului Suez-Blend, stabilită ca medie aritmetică a cotațiilor minime și maxime pe 12 săptămâni anterioare momentului în care se datorează redevența, menționează profit.ro
„Nu contează doar procentul redevențelor, ci și prețul de referință stabilit de ANRM trimestrial, la care se aplică cotele procentuale de redevență. Contează ce sortiment de țiței este utilizat ca referință. În prezent, referința este sortimentul Blend Suez. ANRM a comandat două studii Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, prin care se va stabili cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România, cu Brent sau Ural. Se va propune și o nouă formulă de calcul a prețului mediu. Termenul de finalizare a studiilor este aprilie-mai 2016. Până atunci nu se pot face simulări pentru stabilirea noului regim al redevențelor, nici de Guvern, nici de FMI și nici de operatori”, a declarat președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Artur Stratan.
Studiul în baza căruia țițeiul românesc a fost asimilat calitativ cu sortimentul Blend Suez în vederea stabilirii formulei de calcul al redevențelor petroliere a fost elaborat în 1995 de către ICERP Ploiești.
Redevenţele pentru țiței sunt în prezent de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru, 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Artur Stratan este de părere și că interconectarea sistemului național de transport de gaze este întârziată și din pricina diferențelor mari de presiune cu vecinii, element ce reclamă investiții substanțiale în rețeaua națională.
„Un pilon important al Uniunii Energetice Europene este integrarea regională şi interconectivitatea. Aici România va avea de lucrat foarte mult pentru că, în momentul de faţă, nu ne putem interconecta cu statele vecine din cauza diferenţelor mari de presiune. De exemplu, reţeaua din Ungaria operează la o presiune mult mai mare decât cea din România şi pentru a putea realiza fizic export de gaze naturale din România în Ungaria ar trebui să ne facem un upgrade la reţeaua naţională de transport de gaz natural. Asta înseamnă staţie de compresoare, care costă destul de mult. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru interconectarea cu Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria.”, a spus Artur Stratan,