La începutul lui 2021, Agenția Națională pentru Resurse Minerale va modifica ordinul 32/2018 pentru a introduce ca referință tranzacțiile de pe piața internă din România, și nu prețurile de tranzacționare de pe hub-ul de la CEGH Viena, ca în prezent, a anunțat directorul ANRM Sorin Gal, în cadrul conferinței „Industria de petrol și gaze – Ce merge, ce putem face să meargă mai bine”, organizate de Energynomics. Șase vorbitori de top și peste 100 de persoane în audiență au săpat (cu succes) după motive de optimism și au identificat cele mai relevante provocări ale momentului.
Domnia sa a explicat că vorbim despre o decizie care ține strict de ANRM; aceasta se ia prin ordin al președintelui Agenției, în baza unui referat și a unei documentații realizate de Direcția Generală Petrol și Departamentul Control.
Volume produse și consumate în România
În cadrul aceleiași conferinței, președintele în exercițiu al ROPEPCA, Spencer Coca, a arătat că aproape 90% din consumul de gaze naturale al României este asigurat din producția autohtonă. Mai mult, “pentru fiecare MWh produs și vândut local, 37% reprezintă veniturile companiilor, car fac parte din economia națională, ir 63% se varsă direct la bugetul de stat. Pentru fiecare MWh din import, 81% reprezintă veniturile companiilor externe, iar numai 19% ajunge la bugetul de stat”, a precizat Spencer Coca.
Raportarea la prețurile stabilite în hub-ul de la Viena a fost intens criticată de industrie pentru că nu are legătură cu realitățile pieței locale, pentru că intră în contradicție cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), că “redevența petrolieră se stabilește ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase”, pentru că nu este aplicabilă la contractele încheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului și pentru că prin comunicarea unui preț de referință care este legat la o piață externă și care depășește nivelul pieței interne, este transmis către piața internă “un semnal care nu poate să fie în interesul consumatorilor” (în formularea ROPEPCA).
Volume tranzacționate în România
La rândul său, președintele Consiliului de Administrație al Bursei Române de Mărfuri, Septimiu Stoica, a prezentat datele cu privire la evoluția tranzacțiilor bursiere cu gaze naturale. “Pe piața principală la termen am avut câteva luni de vârf – martie (8 TWh) august (9 TWh) – și în total în 2020, până la jumătatea lunii noiembrie, aproape 39 TWh. Pe piața spot, am avut câteva maxime, în luna martie, de exemplu, pentru un total de 5,5 TWh. În total, s-au tranzacționat peste s-au tranzacționat peste 44 de TWh în platformele BRM”, a expus Septimiu Stoica. Valoarea reprezintă ceva mai mult decât consumul total de gaze naturale al României în două luni de iarnă sau în întregul interval aprilie-septembrie dintr-un an.
Cifrele prezentate de Septimiu Stoica susțin ideea că avem un reper de piață pe plan intern, cel care vine din tranzacțiile încheiate în România în această perioadă. Decizia ANRM ar urma să încurajeze creșterea volumelor tranzacționate în piețele reglementate de gaze naturale, ceea ce va aduce un plus de relevanță nivelurilor de preț stabilite pe plan intern.
Avem nevoie de înființarea unei entități centrale de stocare a combustibililor
Înmagazinarea produselor petroliere la noi în țară ar fi utilă, la fel și înființarea unei entități centrale de stocare așa cum se întâmplă în celelalte state europene, a declarat Cătălin Niță, director executiv în Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
“Noi credem că ar fi utilă înmagazinarea combustibililor la noi în țară. Stocarea continuă poate să elimine diferența dintre cerere și ofertă și disponibilitatea stocurilor de țiței și asigurarea aprovizionării cu energie sunt elemente esențiale ale securității publice. În cazul unei întreruperi majore a aprovizionării, țara ar trebui să aibă proceduri clare și să ia măsuri pentru a pune la dispoziție rapid, eficient și transparent o parte sau toate stocurile de urgență și cele specifice. Noi considerăm că este utilă și necesară o entitate centrală de stocare. Au mai fost discuții pe tema asta în repetate rânduri, dar cred că acum ar trebui să ne apucăm să facem ceva în acest sens”, a spus Cătălin Niță.
”Discutăm de o entitate centrală de stocare pentru produse petroliere pentru asigurarea respectării obligației UE și pentru a pregăti România pentru perioade dificile. În acest moment, legislația permite să stochezi, dar și 50% în străinătate, ceea ce e destul de complicat mai ales într-o perioadă de lockdown în care existența măsurilor de împiedicare a traversării granițelor. E mult mai sigur să ai lucrurile la tine în țară și să beneficiezi imediat de reacție internă. De altfel, toate statele europene au cam înființat entități centrale de stocare pe teritoriul lor. Noi cred că am rămas singurii care menținem stocurile de urgență prin eforturile agenților economici. Sunt vreo zece operatori care au obligația menținerii acestor stocuri de urgență”, a menționat Niță.
Diversificarea a condus la creșterea afacerilor CIS GAZ
Anul 2020 a însemnat o perioadă foarte complicată pentru mediul de afaceri, a spus Sebastian Călugăr, CEO CIS GAZ. “E adevărat, noi suntem implicați în construcția de infrastructura de conducte pentru industria de gaze naturale și petrol. Suntem însă activi și în segmentul de furnizare a gazelor naturale, iar dinamica acestei piețe nu ne-a dat prea multe motive de bucurie în acest an”, a precizat el.
“În ultimii zece ani ne-am diversificat domeniile de activitate, ceea ce a contribuit la creșterea cifrei de afaceri”, a menționat Sebastian Călugăr, amintind de divizia care se preocupă de mentenanța și integritatea conductelor și instalațiilor, cu sisteme pentru prelungirea vieții și menținerea în operare a conductelor existente.
Lucrurile arată bine și dacă proiectele de infrastructură continuă potrivit planurilor, compania CIS GAZ are toate motivele să privească anul 2021 cu încredere. “Mai suntem implicați în numeroase proiecte pe zona de infrastructură și suntem unul dintre subcontractorii de specialitate pentru relocarea sau redotarea rețelelor de gaze naturale de pe traseul autostrăzilor. M-aș referi la lucrările la centura Timișoarei, la tronsonul Craiova-Pitești, centura Mureș, dar urmează lucrările la tronsonul Sibiu-Pitești unde deja anumite proceduri sunt în derulare”, a adăugat Sebastian Călugăr.
CIS GAZ urmărește cu interes și programul de dezvoltare a unor noi rețele de distribuție a gazelor naturale. “Din câte știu, sunt peste o mie de solicitări din partea autorităților publice locale; așa că, dacă o mare parte dintre acestea se vor implementa, vorbim de lucrări care ar putea dura 5-6, poate chiar 10 ani”, a mai spus Sebastian Călugăr. “Suntem constructori de conducte, așa că, firește, ne gândim că vom fi noi prezenți.”
Experiență și tehnologii din Canada pentru zăcăminte mature
Compania Chinook, din Calgary, lucrează în principal în bazinul Canadei de Vest, dar 15% din activitate se desfășoară în alte țări. “Forajul de sonde din Canada variază foarte mult sezonier, cu activități intense iarna, când șoselele de gheață permit accesul la mlaștinile din nord, după care urmează un sezon mort, primăvara când gheața se topește, iar solul nu este suficient de uscat pentru a permite accesul”, a explicat Călin Dragoie, Energy Geologist, VP Geoscience Chinook Consulting Services, interesul companiei pentru activități din afara Canadei.
Strategia Chinook pentru a intra pe piețele internaționale de servicii petroliere constă în transferul de tehnologii și know-how din Canada spre bazine petrolifere similare, cu zăcăminte mature. “Experiența noastră se leagă în special de exploatarea zăcămintelor cu puțuri orizontale, cu proiecte care au condus la dezvoltarea de tehnologii noi precum sondajul under-balanced, puțuri cu secțiuni laterale multiple și navigarea de rezervor de mare precizie”, a precizat Călin Dragoie.
Această din urmă tehnologie, împreună cu determinarea magnetică a distanței dintre puțuri, este intens folosită în prezent și în exploatarea resurselor geotermale. “În aplicațiile SAGD (Steam Assisted Gravity Drainage) sondele de injecție de abur se sapă exact la patru metri deasupra sondelor de producție, aburul se pompează în injector, țițeiul se încălzește și pe măsură ce se dezvoltă camera termică, țițeiul încălzit se scurge în gaura producătoare de dedesubt. Oarecum ironic, această tehnologie se folosește acum pentru a forța coliziunea pentru sonde de intercepție”, a explicat expertul Chinook.
“Cu experiența acumulată în Canada am pornit la căutarea de bazine mature similare unde tehnologiile dezvoltate recent nu au fost încă aplicate”, a mai spus Călin Dragoie. Columbia și România sunt două zone unde în prezent se caută resurse în zăcăminte cunoscute, dar care nu sunt neapărat economice cu metode tradiționale”, a conchis el.
Conferința „Industria de petrol și gaze – Ce merge, ce putem face să meargă mai bine” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri BRM, Chinook Consulting Services, CIS GAZ, FPPG și a fost urmărită de peste 1.200 de persoane.
S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog aproape 100 de persoane, reprezentanți ai unor organizații precum AB Instal, AFEER, Ambasada Austriei – Secția Comerciala, Ambasada României la Copenhaga, Ambasada SUA, AMBER Technologies, ANRE, Aon Romania, Axpo Energy România, BCR, Bioterpena System Ltd., Bosch Rexroth Sales, Business France, CIECH Soda Romania S.A., Cluj Innovation Park, CNR – CME, Delgaz Grid, Electrica Serv, Electromagnetica, ELECTROTEHNICA CONSULT srl, Elgeka Ferfelis Romania SA – Macrodistribuitor Shell, Embassy of Canada to Romania, Enel X, European Commission, Eximprod Grup, EY, FPPG, Gasoland SRL, ICI Bucuresti, INCDTIM, ING Bank, IPCUP Ploiesti, ISPH PROJECT DEVELOPMENT, Kazmunaygaz International, Leader Team, Linde Gaz, Metaplast, Michelin, OMV Petrom, Rompetrol, ROPEPCA, Sand Hill Petroleum Romania SRL, Siemens Energy, Technosam SRL, Termoficare Oradea, TIAB, Transylvania Energy Cluster, Universitatea Petrol Gaze Ploiesti, UPRUC CTR SA FAGARAS, Yokogawa.