O finanțare totală de 3,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea regională ar asigura o tranziție justă pentru renunțarea la cărbune în trei țări din Sud-Estul Europei – constată un nou studiu lansat de SE3T.net (rețeaua pentru tranziție energetică în Europa de Sud-Est). Investiția ar putea fi finanțată prin Mecanismul pentru o tranziție justă, propus de Comisia Europeană, în valoare de 100 de miliarde de euro.

Bulgaria, România și Grecia sunt responsabile în prezent pentru mai mult de 9 la sută din producția de electricitate pe bază de cărbune din UE. Această cotă procentuală poate crește în anii următori dacă, așa cum s-a întâmplat până acum, ritmul de renunțare la cărbune rămâne mai lent decât în țările vest-europene. Bulgaria și România nu planifică să aplice o renunțare etapizată la cărbune, în ciuda faptului că pierderile centralelor pe lignit – câteva sute de milioane de euro în fiecare an – sunt acoperite de cetățenii din aceste țări prin intermediul subvențiilor. Din cauza acestor plăți semnificative necesare pentru menținerea în operare a centralelor pe cărbune, pierderile economice ale acestora sunt cu atât mai mari cu cât se amână închiderea lor.

Toate cele trei țări pot elimina renunța la cărbune fără vreun impact asupra securității în aprovizionare, cu doar câteva centrale electrice de cărbune menținute în sistem – constată studiul. Dificultățile țin de pierderile de locuri de muncă și de creșterea prețurilor la utilizatorii finali, ambele fiind consecințe sensibile din punct de vedere politic.

Impactul asupra prețului este de așteptat să fie încă și mai limitat în primii ani, ținând cont de cererea scăzută de electricitate influențată de epidemia de Covid-10. În plus, factorii de decizie din toate cele trei țări pot reduce în continuare impactul renunțării etapizate la cărbune asupra prețului prin aplicarea măsurilor de eficiență energetică la utilizatorul final.

Investițiile în energie regenerabilă pot limita în plus creșterea prețurilor en-gros rezultate în urma eliminării treptate a cărbunelui și pot orienta aceste țări pe un parcurs către zero emisii poluante. Spre deosebire de percepția (înșelătoare) că energiile regenerabile sunt alternative scumpe, modelarea arată că nivelul de susținere necesar pentru creșterea capacităților de SRE este sub 1,5% din prețurile en-gros în cazul Bulgariei, sub 2,5% în Grecia și sub 5,5% în România, în medie, între 2021 și 2030.

Pe baza datelor la nivelul NUTS2 și NUTS3 utilizate pentru studiu, pierderile de locuri de muncă necesită o intervenție semnificativă a guvernului în fiecare dintre cele trei țări, deși situația este diferită în fiecare caz. Totuși provocările economice și sociale sunt gestionabile, cu sprijinul fondurilor UE. Acestea ar putea împovăra sistemele naționale de securitate socială prin rate mai mari de pensionare anticipată și plăți mai mari în contul șomajului; cu toate acestea, închiderea centralelor electrice pe cărbune va finanțare națională în cuantum de 200-900 milioane de euro pe țară pe an, care ar putea fi redirecționat către consolidarea sistemului de securitate socială, precum și pentru investiții în energie regenerabilă și eficiență energetică sau reducerea sărăciei energetice.

Studiul lansat de SE3T.net a fost realizat de experți din cinci ONG-uri – REKK (Ungaria), TU Wien (Austria), CSD (Bulgaria), EPG (România), FACETS (Grecia), precum și alți experți externi.