După ani în care securitatea energetică a fost o preocupare constantă, Republica Moldova accelerează transformarea profundă a sistemului energetic național, cu o viziune clară pentru 2030 și dincolo. Sub conducerea Ministerului Energiei, autoritățile de la Chișinău își asumă ținte ambițioase în materie de energie regenerabilă, eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un context regional complex și provocator. Ministrul Energiei, Dorin Junghiețu, vorbește în acest interviu despre măsurile concrete prevăzute în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, proiectele-cheie de interconectare cu România, stimulentele pentru investitori și pașii făcuți pentru modernizarea legislației în domeniu. Dincolo de declarații, Republica Moldova transmite un semnal puternic: este pregătită să devină un partener de încredere în tranziția energetică a regiunii și o destinație atractivă pentru investiții sustenabile.
Care sunt principalele obiective ale Republicii Moldova în ceea ce privește creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic până în 2030 și ce măsuri concrete sunt planificate în viitorul imediat pentru atingerea acestora?
Recent, a fost aprobat Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, la care Ministerul Energiei a lucrat, împreună cu partenerii de dezvoltare, mai mult de doi ani. Documentul, prevede țintele, obligatorii juridic, în materie de energie regenerabilă, eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră către anul 2030 și perspectiva 2050.
Astfel, către anul 2030, Republica Moldova se angajează să atingă obiectivul național privind ponderea de 30% a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie electrică și 27% SER din total, să mențină consumul primar de energie sub nivelul de 3.000 ktep și consumul final de energie sub nivelul de 2.800 ktep, să reducă pe malul drept al Nistrului emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,5%, comparativ cu anul 1990, și într-un alt scenariu cu 88%.
Planul prevede măsuri concrete pe fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale PNIEC, de la promovarea instalării a 220 MW energie fotovoltaică și 510 MW eoliene, integrarea centralelor termice pe biomasă în sistemul centralizat de încălzire, la promovarea comunităților de energie, transpunerea directivelor europene privind mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon și tranzacționarea certificatelor verzi.
Care sunt principalele provocări în integrarea surselor regenerabile de energie în sistemul energetic național și ce soluții sunt avute în vedere pentru a le depăși?
La moment, principala provocare este lipsa capacităților de echilibrare interne, ceea ce a impus alocarea unor cote pentru instalarea centralelor electrice regenerabile. Lucrăm la construcția unor capacități noi, cu tehnologii ce vor permite echilibrarea sistemului, inclusiv pe bază de motoare cu ardere internă, dar și sisteme de stocare a energiei.
Ne mai confruntăm și cu o problemă de acces la rețea, în contextul în care doar 10% din avizele valabile în prezent au fost efectiv conectate la rețeaua electrică. Această situație limitează posibilitatea investitorilor cu intenții reale de a dezvolta centrale electrice din surse regenerabile.
Astfel, am purces la impunerea obligației operatorilor de sistem, pentru un termen de 6 ani, să acorde accesul la rețea pentru producătorii de energie din surse regenerabile, care beneficiază de schema de sprijin „preț fix”. Acest lucru presupune plasarea cererii parvenite din partea producătorilor eligibili mari pentru aviz de racordare în fruntea listei de așteptare, iar în cazul lipsei de capacități solicitate, vor fi propuse soluții alternative privind zonele unde există capacitate disponibilă în rețelele electrice.
La fel, lansarea piețelor organizate de către subsidiara OPCOM va rezolva o parte din provocările pieței prin dezvoltarea pieței de echilibrare și a serviciilor de sistem.
Ce mecanisme de sprijin sau stimulente sunt disponibile pentru investitorii în proiecte de energie regenerabilă și stocare a energiei în Republica Moldova?
În Moldova sunt aplicate trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, garantând achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile:
- facturare netă, care a înlocuit de la 1 ianuarie 2024 contorizarea netă – valabilă în cazul micilor producători cu instalații destinate consumului propriu;
- tarif fix pentru 15 ani – pentru parcuri și centrale până la 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian;
- preț fix, la fel valabil 15 ani, în cazul parcurilor și centralelor mai mari de 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian, capacități atribuite prin licitații.
Este de menționat că din cei 580 MW instalați la finele anului trecut, 267 MW comercializează energia produsă în piața liberă (116,8 MW – parcuri fotovoltaice și 133,6 MW – eoliene), 133,7 MW sunt producători eligibili, care generează în baza mecanismului de sprijin tarif fix (131,8 MW fotovoltaice și 1,84 MW eoliene), iar 33,4 MW au fost instalați în baza legii privind energia regenerabilă din 2007. Totodată, consumatorii casnici, întreprinderile și autoritățile publice au instalat în baza mecanismului contorizare netă 115 MW și, pe parcursul anului 2024, în baza mecanismului facturare netă – 30,3 MW de panouri fotovoltaice.
Lucrările de construcție se desfășoară la turații maxime la LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău, anunță secretarul de stat Constantn Boroșan.
Ce progrese au fost realizate în implementarea proiectelor de interconectare energetică cu România, precum linia electrică aeriană 400 kV Bălți-Suceava, și cum vor contribui acestea la securitatea energetică a țării?
Proiectul presupune construirea unei linii electrice aeriene transfrontaliere de 400 kV între Suceava (România) și Bălți (Republica Moldova), având o lungime totală de aproximativ 142 km, dintre care 58 km vor fi pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, proiectul include modernizarea stației electrice Bălți de 330 kV și construcția unei noi stații electrice Bălți de 400 kV. De asemenea, urmează a fi reabilitate/modernizate cca. 200 stații electrice și înlocuite 10 transformatoare de putere 110 kV.
Cât ține de progrese, la moment, sunt în etapa de elaborare documentele de licitații, designul de concept pentru construcția liniei, modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și construcția unei stații electrice noi Bălți 400 kV, studiul de fezabilitate a fost finalizat, urmând etapele de aprobare.
Avansăm pe partea legală, recent Parlamentul ratificând o nouă componentă din finanțarea acestui proiect, grantul de 15,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene, acordat prin intermediul BERD, parte a finanțării totale, pe segmentul din Republica Moldova, în valoare de 77 de milioane de euro. De asemenea, ne dorim accelerarea procedurilor și a finanțării pe partea română pentru această linie.
Am prezentat Guvernului materialele necesare pentru declararea utilității publice a lucrărilor de construcție a liniei, ceea ce va permite autorităților să acorde prioritate implementării proiectului, să simplifice procedurile administrative și să asigure resursele necesare pentru finalizare. Acest lucru presupune că lucrările vor beneficia de un regim special, cu proceduri accelerate pentru obținerea autorizațiilor și avizelor necesare. De asemenea, în cazurile în care traseul liniei electrice afectează terenuri private, acestea pot fi expropriate în mod legal în interesul public, cu despăgubiri pentru proprietari.
Linia Bălți-Suceava, ce urmează a fi finalizată către anul 2027, va contribui la creșterea nivelului de securitate energetică prin mărirea interconexiunii cu România și la integrarea unor capacități suplimentare de energie regenerabilă și extinderea pieței energiei electrice la nivelul Uniunii Europene.
În ce stadiu se află dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei electrice în baterii (BESS) în Republica Moldova și care sunt așteptările privind impactul acestuia asupra stabilității rețelei electrice?
Planificăm să instalăm un sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 75 MW și motoare cu ardere internă (ICE) cu o capacitate de 22 MW, la CET Nord din Bălți. Sistemul de stocare a energiei va contribui la optimizarea gestionării energiei și va ajuta operatorul rețelei, ÎS Moldelectrica, să mențină flexibilitatea și stabilitatea rețelei, în contextul fluctuațiilor cererii de electricitate, dar va contribui și la facilitarea comerțului de energie electrică cu România, Ucraina și piața europeană, și va sprijini integrarea energiei regenerabile produse local.
Din păcate, în prezent, acest proiect nu mai beneficiază de finanțare, alături de LEA Strășeni-Gutinaș și alte proiecte care erau realizate cu sprijinul USAID. Dar ele nu au fost anulate, pentru că sunt de o importanță strategică pentru sector și contribuie la asigurarea securității energetice a țării și integrarea noastră în piața Uniunii Europene. În prezent, suntem în discuții cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica finanțare alternativă și a continua proiectele importante de dezvoltare a securității energetice a Republicii Moldova.
Ce oportunități specifice identificați pentru companiile românești interesate să investească în proiecte de energie regenerabilă în Republica Moldova și care sunt domeniile cu cel mai mare potențial de colaborare?
Derulăm chiar în prezent o licitație pentru instalarea a 165 MW de capacități de generare eoliene și fotovoltaice, iar spre sfârșit de an vom avea un calendar aprobat pentru următoarea licitație.
În același timp, trebuie menționat că majoritatea investițiilor în regenerabile în Republica Moldova sunt făcute pe piața liberă, fără a miza pe mecanismele de sprijin din partea statului. Acest lucru demonstrează atractivitatea investițiilor în regenerabile în Republica Moldova. Lansez invitația către antreprenorii din România să examineze toate aceste oportunități.
De asemenea, am pregătit și lansat un amplu program de renovare a fondului locativ din Republica Moldova, prin intermediul Fondului de eficiență energetică în sectorul rezidențial (FEERM). Acesta va investi, în următorii doi ani, în renovarea a circa 507.000 de metri pătrați de locuințe, dintre care circa 75% vor fi clădiri rezidențiale și 25% case individuale. Aceste lucrări vor conduce la economii de energie de până la 40%. Printre lucrările executate se numără termoizolarea fațadei, a acoperișului / tavanului / etajului tehnic, a subsolului, înlocuirea tâmplăriei vechi, a sistemului de distribuție a agentului termic din cel tradițional pe verticală, în altul mai modern și eficient pe orizontală, cu instalarea contoarelor individuale pentru fiecare apartament.
În plus, se preconizează lansarea unui program de instalare a punctelor termice individuale și schimbare a sistemelor de distribuție a agentului termic în blocurile multietajate pe cele orizontale. Programul are o valoare de peste 300 milioane de euro.
Planificăm construcția de noi CET-uri care să înlocuiască sursele de generare ale Termoelectrica. Sunt deci, oportunități destule și mizăm pe interesul mediului de afaceri românesc să participe la toate aceste procese.
Cum intenționează Ministerul Energiei să îmbunătățească cadrul legislativ și de reglementare pentru a facilita investițiile străine în sectorul energiei regenerabile și al stocării energiei?
Deja am făcut multe și avem rezultate extraordinare. Au fost majorate cotele pentru diverse surse de energie regenerabilă, a fost permisă construcția pe terenuri agricole a centralelor fotovoltaice, iar recent și a celor eoliene, pe biogaz și de stocare a energiei electrice.
Urmare a acestor acțiuni, centralele electrice regenerabile instalate în Republica Moldova au atins, la finele lunii decembrie 2024, capacitatea totală de aproximativ 580 MW. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. Anul trecut, energia regenerabilă a reprezentat 16,72% din consumul anual al Republicii Moldova, fără raioanele de est.
Printre noile acțiuni se numără simplificarea procedurilor birocratice de obținere a avizelor de racordare pentru producători, inclusiv am făcut ordine pe acest segment prin introducerea unei garanții financiare pentru avize și pentru a elibera capacitatea rețelei pentru investitorii de bună credință.
Lucrăm cu operatorul desemnat al pieței energiei electrice, OPEM, subsidiară OPCOM, la lansarea piețelor organizate pe termen scurt, Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și Piața pe Parcursul Zilei (PPZ), care vor permite tranzacționarea orară a energiei electrice, inclusiv a energiei din surse regenerabile.
În plus, lucrăm la conceptul de comunități energetice, care vor permite prosumatorilor să beneficieze de mai multă energie regenerabilă, la digitalizarea sectorului energetic, dar și la facilitarea cercetării și inovației. Astfel, Republica Moldova a devenit prima țară din Europa Centrală și de Est care a introdus un cadru de reglementare de tip sandbox pentru stimularea inovației în sector. Mecanismul a devenit funcțional după ce Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2025 regulamentele privind operaționalizarea spațiilor de testare inovativă în domeniul energiei.
Mecanismul Sandbox în domeniul energiei încurajează inovația în domeniul energetic prin crearea unui mediu controlat și flexibil pentru testarea și dezvoltarea noilor tehnologii, astfel facilitând tranziția către energia regenerabilă pentru un viitor sustenabil.
Companiile inovatoare care vor să testeze soluții avansate în sectorul energetic pot depune dosarul pe platforma web dedicată www.sandbox.energie.gov.md. Domeniile care au un potențial mare de testare în Republica Moldova și pentru care aplicanții sunt încurajați să solicite aprobarea unui sandbox sunt: autoconsumul colectiv și comunitățile energetice, electro-mobilitatea, flexibilitatea și servicii de echilibrare a rețelei, integrarea surselor de energie regenerabilă, producția de biogaz și biometan, rețele inteligente sau tehnologiile avansate de economisire a energiei pentru clădiri.
