Până la sfârșitul anului Guvernul Republicii Moldova va anunța primele licitații pentru parcuri eoliene si fotovoltaice mari și va lansa Fondul Rezidențial de Eficiență Energetică, ne-a declarat Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova. „Deja avem producători de autobuze electrice și avem un producător de contoare inteligente”, a spus Victor Parlicov, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Care sunt principalele acțiuni pe care Guvernul Moldovei le-a avut și le are în vedere pentru a stimula și facilita investițiile energetice noi, realizate cu fonduri europene, atât în domeniul energiei verzi, cât și în distribuție și transport?
Am demarat mai multe procese la Ministerul Energiei dedicate modernizării infrastructurii energetice, liberalizării pieței, îmbunătățirii eficienței energetice atât a clădirilor publice, cât și pentru fondul rezidențial. Alături de impulsionarea investițiilor în domeniul energiei verzi, toate acestea sunt procese preparatorii, pe alocuri anevoioase și excesiv de birocratice, dar necesare pentru a porni mai multe reforme și inițiative în domeniu, care sa fie resimțite de cat mai mulți cetățeni.
De exemplu, vrem ca până la sfârșitul anului să anunțăm primele licitații pentru parcuri eoliene si fotovoltaice mari, organizate de Guvernul Republicii Moldova. Pentru acest demers facem modificări în legislație. Noile reglementări aduc mai multă ordine în ceea ce privește instalațiile regenerabile. Acum asistăm la un fenomen când cei care dispun de resurse financiare sau au fost pur si simplu mai rapizi în a lua decizii își pun panouri fotovoltaice cu capacitatea mult peste consumul gospodăriilor și afacerilor lor. De aceea intervenim pentru a face mecanismul mai echitabil și mai ordonat. Din punct de vedere tehnic, rețeaua are o anumită capacitate, iar noi nu mai putem permite ca unii consumatori să folosească rețeaua pe post de acumulator gratuit în detrimentul altora.
Lucrăm la impulsionarea proiectelor de infrastructură energetică transfrontalieră, inclusiv pentru a permite creșterea puterii instalate a parcurilor si centralelor de energie verde, ce ar face posibil inclusiv exportul acestui exces de energie. O parte din resursele dedicate interconexiunilor sunt granturi, altele sunt împrumuturi in condiții avantajoase. Suntem în situația în care avem bani disponibili în această direcție, nu însă și proiectele tehnice pentru a-i putea valorifica.
În altă ordine de idei, până la sfârșitul anului ne propunem să lansăm Fondul rezidențial de eficiență energetică, pentru care sperăm ca partenerii externi să ne fie alături. Clădirile consumă circa jumătate din totalul de energie, iar datele arată că în Republica Moldova pentru a încălzi un metru pătrat de birou sau de locuință se consuma energie de 2-3 ori mai mult decât în țările europene. Purtam discuții pe această temă și cu băncile, și cu alte organizații interesate pentru a veni cu pachete destinate acestui scop.
Vrem să atragem antreprenori care să investească în inițiative inovative, în contextul tranziției la energia verde și al decarbonizării, de aceea pregătim cadrul de reglementare pentru un regim de testare a acestor idei, cunoscute în vest și ca sandbox-uri. Am văzut așa ceva în Olanda și mi-aș dori sa avem și în Moldova un teren propice de experimentat idei inovative în domeniul energetic. Deja avem producători de autobuze electrice și un producător de contoare inteligente. Deci, avem potențial enorm si experiență, ne trebuie un imbold suplimentar.
Ce trebuie să facă România pentru a ajuta Republica Moldova în integrarea europeană, mai ales din punct de vedere energetic?
Criza energetică din ultimii doi ani a impulsionat cooperarea noastră cu Romania pe toate palierele. Nu voi obosi să mulțumesc României și poporului român pentru sprijinul imens acordat Republicii Moldova în momente dificile, fie când am rămas în beznă din cauză că sistemul nostru sincronizat cu cel ucrainean a avut de suferit ca urmare a bombardamentelor rusești, fie pentru eforturile de echilibrare a sistemului de gaze, atunci când Federația Rusă a limitat livrările pentru Republica Moldova, fie pentru donația de păcură.
Mizăm pe ajutorul României în eforturile noastre de a liberaliza piața energetică și eforturile de a ne integrarea pe piață europeană. De la cine să învățăm mai bine dacă nu de la România? De aceea am salutat decizia OPCOM de a deschide o filială în Republica Moldova, pentru a avea o piață mai ordonată. OPCOM are experiență prețioasă pentru noi.
Suntem într-un dialog activ cu Transgazul, a cărui subsidiară din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz, este în proces de preluare a operării sistemului de transport a gazelor din Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Apropo, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost utilizat iarna trecută, în anumite perioade, la capacitate maximă. Diversificarea surselor și rutelor de energie reprezintă una din prioritățile mandatului meu.
Le-am cerut colegilor din Republica Moldova și din România să avansăm pe proiectele de interconexiune energetică. Am în vedere extinderea liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești până la Chișinău, pe partea de sud, la nord – construcția unei linii de înaltă tensiune noi Bălți-Suceava și suntem în discuții cu partea română pentru o interconexiune pe zona de centru, dinspre zona Iași care să vină spre Chișinău. Astfel, către 2030 ar urmă să avem 3 proiecte de interconexiune electrică ce ne-ar face mai puțin dependenți de Centrala de la Dnestrovsk de peste Nistru, controlată de ruși.
În ultimul an, relațiile bilaterale moldo-române, atât pe infrastructură, cât și comerciale, s-au intensificat destul de mult, iar pentru avansarea pe anumite dosare am decis să reanimăm și Grupul de lucru interministerial pe domeniul energiei, pentru a ne coordona multiple activitățile comune.
Care este stadiul cererilor de racordare și proiectelor noi din domeniul regenerabilelor din Republica Moldova?
Există un interes mare pentru centralele fotovoltaice, pe fondul unor prețuri ridicate ale resurselor energetice. Am spus-o de nenumărate ori, inclusiv agenților economici cu care m-am întâlnit – energia regenerabilă nu se rezumă numai la panouri fotovoltaice. Rețeaua are limitele ei, iar problema la noi este consumul foarte neuniform, cu vârfuri de sarcină dimineața și seara, atunci când panourile produc energie electrică mai puțină. De asemenea, avem consum foarte mic vara, când este exces de energie solară. Vrem să stimulăm tehnologiile de echilibrare, investițiile în acumulatori sau alte soluții de înmagazinare.
Nu avem încă parcuri mari de eoliene și panouri fotovoltaice, urmează să organizăm licitații până la sfârșitul anului pentru capacități de 105 MW eoliene și 60 MW fotovoltaice. Cum am spus, suntem pe ultima sută de metri cu ajustările legale care ar facilita aceste investiții.
Anul trecut am simplificat procedura de obținere a statutului de producător eligibil (agenți economici care instalează până la 1 MW). În cazul acestui mecanism antreprenorii beneficiază de un tarif fix stabilit de ANRE pentru o perioadă de 15 ani. Totodată, anul trecut, pentru că cererea era mare, Guvernul a majorat de la 20 MW la 120 MW capacitatea alocată instalațiilor fotovoltaice. Această tendință se menține.
În prezent avem o putere totală instalată pentru energia regenerabilă de circa 260 MW, incluzând și energia hidroelectrică. Cea mai mare parte revine producătorilor eligibili. Avem o putere instalată de 73 MW în cazul formulei de contorizare netă, prevăzută pentru prosumatori, formulă pe care vrem să o schimbăm cu facturarea netă. În cazul nostru, prosumatorii (adică cei care își instalează instalații pentru consum propriu) se referă în egală măsură la agenți economici, instituții publice și sectorul rezidențial. În cazul acestor prosumatori, vorbim despre o putere totală instalată în acest moment de 73 MW, din care 63% revine business-ului. În plus, asistăm la supradimensionarea sistemelor fotovoltaice. Puterea instalată a fost calculată de mulți prosumatori intenționat mai mare decât consumul propriu pe o perioadă de 12 luni. Or acest mecanism nu este destinat mediului de afaceri, businessul având alte mecanisme prevăzute de lege și susținute de stat, tarif fix și preț fix. De aceea a trebuit să intervenim, să aducem mai multă echitate și ordine în domeniu. Nu mai vorbesc despre dezechilibrele pe care le creează aceste parcuri supradimensionate.
Ne-am propus să avem, până în anul 2030, nu mai puțin de 30% din electricitatea consumată local produsă din surse regenerabile. Acum aceasta ajunge la 6%. Mizăm pe creșterea volumului de energie regenerabilă integrată in rețea, vrem să fim prima țară în curs de dezvoltare care va atinge ținta de zero emisii de carbon.
Care este stadiul solicitărilor de fonduri europene și granturi europene ale Republica Moldova, pe segmentul energetic, pentru 2023?
Abia recent am devenit membri la o serie de programe UE precum Life, Horizon Europe, Connecting Europe Facility. De când am obținut statutul de candidat la aderare vrem să accesăm fonduri de preaderare, acum acest lucru nu este posibil deoarece majoritatea finanțărilor UE sunt deja alocate. Sperăm să putem miza pe experiența și ajutorul României în accesarea acestor fonduri. Noi, la Ministerul Energiei din Chișinău, lucrăm intens la valorificarea acestor resurse, pentru a genera dezvoltare și un nivel de viață mai bun la noi acasă.
Ce trebuie să facă România pentru a sprijini în continuare Republica Moldova, pentru asigurarea independenței și securității aprovizionării cu energie?
Am fost recent la București, unde m-am întâlnit cu omologul meu Sebastian Burduja și cu alți factori-cheie din sector. Am discutat despre oportunitățile de investiții românești în sectorul energetic al Republicii Moldova, participarea Chișinăului în extinderea operațiunilor Centralei nucleare de la Cernavodă, dar și extragerea gazelor naturale din Marea Neagră. Am stabilit să ne axăm pe avansarea proiectelor de interconexiuni energetice.
Pe lângă dezvoltarea propriilor capacități, România este parte a unor proiecte europene, precum cablul submarin care ar urma să aducă peste câțiva ani resurse energetice din Georgia-Azerbaidjan. Am putea avea acces la alte surse și rute de energie, iar asta înseamnă competiție și prețuri mai bune pentru consumatorii noștri, dar, în primul rând, independență în asigurăm cu resurse energetice. Avem deci o paletă extrem de complexă de proiecte, sper să le realizăm într-un ritm mai rapid decât până acum.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din septembrie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
