Respingerea Codului Fiscal de către Președintele Klaus Iohannis pune sub semnul întrebării atât eliminarea taxei pe stâlp cât și a supraacizei la combustibil în timp util, măsuri prevăzute de noul cod.
„Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat”, a spus Iohannis.
În același timp, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, consideră că reducerile trebuie aplicate gradual, pentru că România are nevoie de dezvoltare, însă nu cu sacrificarea macrostabilității, iar cheltuielile necesare dezvoltării nu se pot realiza cu tăieri de taxe. El spune că pachetul de reduceri de taxe și de impozite prevăzute de proiectul de Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar, iar retrimiterea actului normativ în Parlament de către președintele României este un lucru înțelept.
„Toți suntem de acord să avem program de dezvoltare pe 10 ani. Dar am și eu obsesia mea! Da, program de dezvoltare, dar cu macrostabilitate. Peste asta nu se mai trece! Am avut prea multe experiențe în 25 de ani ca să mai avem încă una. Ar fi dramatic, nu ne-ar mai crede nimeni! Și nu dramatizez eu…așa s-ar întâmpla. Și până una alta, apare deja o discrepanță: cheltuieli mai mari pentru educație, să terminăm drumurile, autostrăzile, dar nu poți să le faci cu reduceri de taxe, nu ai cum, nu încape! Este un conflict de aritmetică deja, nici nu mai ajungem la matematici superioare…sau la sofisticări din astea macroeconomice”, a declarat Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a amintit că primele cheltuieli sacrificate de Guvern, pentru a se încadra în ținta de deficit, sunt investițiile.
„Care este rolul investiției publice la care renunțăm prima. Dincolo nu poți să te duci (la celelalte cheltuieli — n.r.) din considerente politice, electorale…când s-a dus cineva și a spus: domnule, nu se mai poate, trebuie să te duci la salarii…am văzut ce s-a întâmplat în societate. Și atunci te duci la investiția publică, care este și cea mai deficitară: infrastructuri învechite, depășite…ceea ce va crea și probleme de securitate României”, a mai spus guvernatorul BNR.
Conform unor estimări, România are nevoie să investească 3-4 miliarde de euro anual în infrastructura energetică. Reducerile de taxe pot subția bugetul și pot pune în pericol unele investiții, cred unii analiști care susțin poziția BNR.
Există, însă, și păreri contrare. Astfel, analistul independent Florin Cîțu susține că economia este departe de a sta pe roze, iar o măsură de scădere a fiscalității în acest moment nu poate fi prociclică, așa cum susține BNR.
”Nu împărtăşesc opinia BNR sau a Consiliului Fiscal despre momentul în care se află economia. O economie cu inflaţie negativă, rată a şomajului la 7,4%, dobânzi pe termen lung din ce în ce mai mici şi deficit de cont curent aproape inexistent este abia la începutul perioadei de creştere din ciclul economic”, scrie Cîțu pe blogul său.
