Rețelele de distribuție a gazelor naturale pot fi adaptate utilizării unui amestec de metan și hidrogen, la fel cum se întâmplă deja în Germania, spre exemplu. Compania Delgaz Grid va demara, la începutul lunii mai un proiect pilot prin care va testa rezistența rețelelor și interesul clienților din Mediaș pentru această sursă de energie.

”Suntem pregătiți să convertim o mare parte din rețelele noastre spre hidrogen, dar, pentru că suntem printre puținele state din UE care are gaz, trebuie să presăm să folosim acest gaz în amestec cu hidrogenul. (…) Puterea calorifică a hidrogenului e o treime din cea a gazului metan, iar hidrogenul este în prezent scump pentru că este legat de prețul energiei, dar în viitor va ajunge la un nivel similar cu al gazului, pe măsură ce se vor epuiza rezervele de gaz”, a declarat Cristian Călin, Gas Technical Manager, Delgaz Grid, cu prilejul conferinței „Proiectul Hidrogen – ce avem în România”, organizate de Energynomics.

În cadrul proiectului pilot, care se va desfășura la Mediaș, compania va utiliza un amestec de 23% hidrogen în gazul metan furnizat clienților. Un obiectiv al testului este verificarea rezistenței aparaturii electrocasnice la acest amestec de hidrogen și metan, precum și a conductelor de gaz. Delgaz Grid operează o rețea de conducte de gaz cu o lungime de peste 25.000 de kilometri, iar rețelele de gaze din România transportă anual de două ori mai multă energie decât infrastructura de electricitate, respectiv130 TWh față de 56 TWh. ”Este o oportunitate teribilă să le convertim către hidrogen”, a precizat el.

Pe de altă parte, la nivel național, nu este indicată utilizarea abruptă a hidrogenului verde, ci folosirea temporară a hidrogenului cu o amprentă mai redusă de carbon, pentru că aceasta este ”soluția normală și rezonabilă”, inclusiv din cauză că infrastructura de transport al hidrogenului de la locul unde este produs către consumatori este deocamdată extrem de scumpă. Acest impediment poate fi rezolvat utilizând infrastructura existentă de gaze naturale, care va juca un rol cheie în viitor în transportul hidrogenului atât din perspectiva volumelor, cât și a prețului.

În orice caz, trecerea spre utilizarea la scară națională a hidrogenului va avea nevoie de programe de finanțare inclusiv pentru adaptarea producerii de materiale și echipamente aferente infrastructurii de transport și distribuție prin conductele de gaz metan.

Potrivit lui Călin, dacă sunt eliminate cărbunele și lemnul, în următorii 50 de ani nu există o soluție optimă pentru încălzire, cu excepția amestecului de gaz cu hidrogen, iar ulterior, pe măsură ce se vor epuiza rezervele de gaz, exclusiv de hidrogen. Pe de altă parte, hidrogenul va avea un rol foarte important în mobilitate, în special în sectorul transportului de mărfuri, dar nu neapărat pe bază de vehicule cu pile de combustie pe hidrogen, care au un randament redus, ci folosind motoare cu combustie pe hidrogen.

”Rețelele de electricitate nu au fost proiectate pentru a asigura necesarul de încălzire și nici pentru a susține industria în totalitate. Ar fi un efort greu de imaginat din perspectiva investiției și a timpului ca să ajungem la momentul în care totul va fi electric. Vorbim despre cele două tendințe la nivel european, cea în care totul este electric și cea în care avem utilizări hibride. Din punct de vedere personal, nu sunt adeptul abordărilor radicale, astfel că nu cred în varianta all electric. Cred în varianta hibridă, pentru că aceea în care totul este electric este ceva greu de imaginat”, a spus Călin.

Conferința „Proiectul Hidrogen – ce avem în România” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul Aplind, Delgaz Grid, Horváth, Photomate și Transgaz.