Rețele inteligente, resurse umane și… cărbune! Sunt trei dintre temele de viitor propuse de tinerii experți în energie din România, reuniți în cadrul VLER. Primul lor atelier de lucru – Energia pentru generația de mâine – a fost un prilej de manifestare publică pentru 5 dintre cei 44 de membri ai programului Viitorii Lideri Energeticieni din România, desfășurat de către Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Securitatea energetică din perspectiva micro-reţelelor

George Costin Constantin, masterand la Universitatea Politehnică Bucureşti, a prezentat rolul și importanța micro-rețelelor în cadrul eforturilor de securitate energetică. Micro-rețelele – definite ca sisteme energetice integrate care gestionează atât sursele distribuite de energie, cât și consumatorii interconectați, capabile de a funcționa independent sau în paralel cu rețeaua electrică adiacentă – sunt parte din viitorul nostru energetic.

Prezentarea lui George Costin Constantin a pus în evidență beneficiile micro-rețelelor, capabile să integreze sursele regenerabile de energie, cogenerarea și soluțiile de stocare, dar și să ofere instrumentele necesare pentru prognoză, optimizare, interacțiune în rețeaua electrică și managementul cererii. Lectorul a identificat și punctele slabe, cele care amenință să întârzie introducerea acestor rețele în România. Chiar fără să fie completă, lista este descurajatoare:
– valoarea ridicată a investiției și durata mare de amortizare
– instabilitatea legislativă și reglementarea deficitară
– absența experienței naționale
– absența cercetării
– reticența populației

Un contrapunct binevenit a fost intervenția inginerului Emil Constantinescu, directorul programului de rețele inteligente, din cadrul Enel. Sub titulatura „O nouă provocare: World Wide Grid”, Emil Constantinescu a prezentat experiența grupului Enel pe plan global și intențiile grupului italian în România.

Până la sfârșitul anului, Enel intenționează să monteze 30.000 de contoare inteligente în România, cele mai multe în București, pentru ca programul de smart-metering să fie încheiat în 2022.

Integrarea pieţei de energie electrică în cadrul pieței pan-europene

În absența autorului, Lucian Toma, șeful programului VLER, și-a asumat prezentarea colegului său dr. ing. Radu Bindiu (Energon Power & Gas) despre integrarea pieței de electricitate la nivel european. Chestiunea este maximă actualitate, impusă atât de directivele europene, cât și de pașii efectuați deja de companiile naționale implicate. La sfârșitul lunii iulie, Transelectrica anunța că a semnat Memorandumul de Înțelegere pentru cooperarea în vederea aderării la pieţele integrate de energie electrică pentru ziua următoare (PZU), alături de societățile din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Polonia.
Lucia Toma s-a referit în principal la dificultățile care împiedică această integrare, mai ales lipsa unor interconectări mulțumitoare între rețeaua din România și cele din Bulgaria și Serbia. Rămâne astfel ca singurul traseu utilizabil să fie Ungaria, insuficient pentru o integrare reală.

În prezentarea sa, Radu Bindiu a expus cei patru algoritmi de integrare a piețelor care sunt în analiză în prezent:
Loose Volume Coupling – calculează volumul tranzacționat între două țări , după care prețurile se calculează separat
Tight Volume Coupling – calculează volumul ce urmează a fi tranzacționat între țări înainte de închidere PZU. „Tight” înseamnă volumul ce urmează a fi tranzacționat folosește o serie de informații relevante, fiind similară cu metoda de „Price Coupling”.

Price Coupling – este metoda preferată de majoritatea operatorilor de piață din Europa, pentru că ia în seamă toate informațiile necesare pentru calculul prețurilor și volumelor tranzacționate, precum și a fluxurilor de interconexiune îmtr-o singură etapă.
Flow-based Coupling – se bazează pe metode similare celor de mai sus. OTS determină capacitatea de interconexiune totală pentru piață și poate aloca mult mai fiabil și mai eficient capacitatea de interconexiune printr-o mai bună vizualizare a costurilor congestiillor de rețea.

Fiecare dintre acestea merită o analiză separată, cu o simulare pe cazul concret al României, și o evaluare a impactului asupra prețurilor în piața spot.

„Energiewandler” – o instalaţie modernă de producere a energiei electrice

Un alt membru al VLER, dr. ing. Olimpiu Stoicuță, a prezentat prototipul unei instalații care ar permite producția de energie electrică, frig artificial sau căldură, instalație ce se află încă în stadiul de analiză a performanțelor și randamentelor. Olimpiu Stoicuță, șef de lucrări la Universitatea Petroșani, lucrează în prezent cu colective din Austria și Olanda pentru a avansa acest proiect. Energiewandler – ajuns la versiunea 2 – poate fi descris ca un tip de motor Stirling, în care instalația nu este constant răcită și încălzită, iar transformările izocore sunt realizate perfect.

Lignitul – rezerva strategică a României

Ionuț Cosmin Predoiu este responsabilul Grupului de Lucru „Cărbune și alte resurse fosile”, din cadrul VLER, dar și inginer în departamentul Producție,la Complexul Energetic Oltenia. În acestă dublă calitate, el a prezentat importanța lignitului ca resursă energetică pentru economia românească, precum și capacitățile pe care se bazează CE Oltenia.

76% din angajații din industria nucleară au peste 40 de ani

Livia Chiţu, specialist în Relații Publice în cadrul Nuclearelectrica, a prezentat un studiu de caz pornind de la o constatare empirică: companiile din domeniul energetic sunt mai degrabă puțin receptive față de tinerii absolvenți ai secțiilor cu profil energetic/tehnic.
În lipsa unor date statistice generale pentru industria energetică românească, Livia Chițu a procesat informațiile disponibile despre Nuclearelectrica, pentru a constata că 76% din angajații din industria nucleară din România aveau, la nivelul anului 2012, peste 40 de ani. Iar întrebarea evidentă este: „Cine va lucra în energie peste 20 de ani?”. Răspunsul este mai dificil, în condițiile în care mai mult de jumătate din absolvenții facultăților de profil aleg să lucreze în Canada sau China, iar durata medie de pregătire a unui specialist depășește 7 ani.

Acest decalaj se cere a fi remediat, iar printre soluțiile propuse de Livia Chițu apar:
– noi parteneriate între organizații și universități, prin crearea de preograme de practică și de job-uri part-time
– o nouă abordare a recrutării și trainingului
– transferul de knowledge de la seniori către juniori
– adaptarea programelor școlare la noile tehnologii și cerințe de pe piața muncii

Cifrele și întrebările incitante au prilejuit comentarii și recomandări din partea seniorilor prezenți, între care acad. prof.dr. Marius Peculea, prof. dr. ing. Mircea Eremia (Universitatea Politehnica Bucureşti), dr. ing. Gheorghe Bălan, director general executiv CNR-CME, Elena Ratcu, manager program VLER și Gheorghe Indre, ‎Smart Grid Studies Project Manager la Transelectrica. Un adevărat transfer de knowledge.