Sistemele centralizate de încălzire devin un pilon al tranziției energetice, iar România își caută propriul drum spre sustenabilitate. Conferința „Green District Heating: Transition to District Heating 5.0” a reunit oficiali, specialiști și parteneri internaționali pentru a dezbate viitorul integrării energiei termice cu surse regenerabile, stocare avansată și soluții de cogenerare eficientă. Evenimentul a fost marcat de lansarea unui studiu de fezabilitate care ar putea contribui la redefinirea paradigmei încălzirii urbane în București.
„Tranziția energetică este o chestiune de echilibru și de măsură,” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, subliniind că România trebuie să îmbine sursele clasice de producție cu inovația. Oficialul a evidențiat finanțările atrase de Minister pentru modernizarea CET-urilor bucureștene și explorarea energiei geotermale și a atras atenția asupra datoriei de 1,4 miliarde de lei a Primăriei Capitalei către Elcen, un obstacol major în dezvoltarea sistemului. Mai incisiv, Claudiu Crețu, directorul general al Elcen, a subliniat că: „fără plata datoriilor, fără finanțarea investițiilor, modernizarea rămâne doar o promisiune.” El a evidențiat progresele făcute, dar și necesitatea unor măsuri urgente pentru a opri pierderile și a transforma Elcen într-o companie eficientă, capabilă să genereze profit.
Echilibrul în politicile energetice este esențial pentru viitorul României, a subliniat senatorul Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale. „România are un mix energetic bun, dar este nevoie de decizii echilibrate.” A punctat importanța unei strategii energetice coerente, având în vedere faptul că, din 2019, țara nu a avut un document cadru clar pentru sector.
Parteneriatul dintre Norvegia și România continuă să fie un pilon important în susținerea tranziției verzi. Reprezentanta Ambasadei Norvegiei a reafirmat angajamentul pentru proiecte durabile și a anunțat un nou ciclu de finanțare prin granturile SEE și Norvegiene, România urmând să fie al doilea cel mai mare beneficiar.
O viziune amplă asupra provocărilor tehnice a fost oferită de Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE. Acesta a prezentat date care arată scăderea numărului de sisteme centralizate de încălzire în România: „România mai are doar 48 de SACET-uri din cele 250 existente înainte de 1989. Investițiile în aceste sisteme sunt esențiale pentru viitor.” Oficialul s-a referit și la inițiativele legislative menite să încurajeze investițiile în tehnologii mai curate. „Avem nevoie de o abordare concertată, în care operatorii, autoritățile și reglementatorul să colaboreze pentru soluții sustenabile,” a declarat Andronache. ANRE a aprobat autorizarea a 20 de centrale modulare în București, menite să reducă pierderile de pe rețea de termoficare.
Soluția norvegiană pentru București
Un punct central al conferinței a fost prezentarea studiului de fezabilitate realizat de experții Audit IT&C SRL (România), în parteneriat cu specialiștii norvegieni de la Audit IT&D,, în beneficiul Elcen (România). „Prin integrarea surselor regenerabile și a stocării energiei, putem transforma sistemul de termoficare într-un model de eficiență,” a explicat Adrian Tudora, director adjunct Elcen.
Studiul a analizat două scenarii de modernizare, ambele bazate pe utilizarea energiei solare și eoliene, alături de boilere electrice și sisteme avansate de stocare a căldurii. În scenariul optim, Elcen ar putea deveni un actor important pe piața de echilibrare a energiei, utilizând baterii pentru a compensa fluctuațiile prețurilor la electricitate. Costul estimat al investiției este de aproximativ 19 milioane de euro, cu o perioadă de amortizare de 12 ani. De asemenea, s-ar reduce emisiile de CO₂ cu peste 1650 de tone anual, generând și economii substanțiale din costurile certificatelor de carbon.
„Dacă nu facem aceste investiții acum, în câțiva ani ne vom confrunta cu o criză și mai mare,” a avertizat reprezentantul Audit IT&C, subliniind că proiectul are nu doar un impact economic, ci și unul esențial pentru calitatea vieții în București.
Studiul a fost realizat în intervalul octombrie 2024-februarie 2025 și a fost finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismul financiar SEE 2014-2021, în cadrul „Cooperare bilaterală în tranziția verde”.