Industria energetică românească este într-o nouă etapă istorică, în care au loc evoluţii de amploare, chiar în lipsa unui document unic de tipul unei strategii energetice naţionale. Tot mai multe companii, inclusiv cele de stat, adoptă politici orientate către piaţă şi sunt obligate să-şi diversifice activitatea pentru a supravieţui. Aceste modificări de strategie la nivelul companiilor impun adoptarea unor modificări de legislaţie primară şi secundară prin care cadrul legal să se adapteze, astfel încât să permită dezvoltarea viitoare a industriei.
Din această perspectivă, conferinţa de presă pentru lansarea raportului oficial al Energy Strategy Summit 2017 a prilejuit expunerea şi discutarea unei noi sinteze a principalelor puncte de interes ale industriei energetice cu privire la viitoarea strategie energetică naţională. Au participat în calitate de speakeri Emil Calotă (vicepreşedintele ANRE), Harald Kraft (preşedintele ales ROPEPCA), Sorin Boza (directorul general al CE Oltenia) şi Ion Lungu (preşedintele AFEER). Au fost astfel reprezentaţi atât reglementatorul pieţei de energie, operatorii din sectorul onshore de ţiţei şi gaze, mai mare jucător din piaţa cărbunelui, precum şi asociaţia furizorilor şi traderilor de electricitate. Conferinţa de presă a atras interesul ziariştilor de la Agerpres, Invest Energy, Green Report, Radio România Actualităţi, Univers ingineresc, Bursa.
Discuţia a fost deschisă de Gabriel Avăcăriţei, redactor şef al energynomics.ro, organizatorul Energy Strategy Summit 2017, cea mai amplă consultare a companiilor din industria energetică românească, din aceasta vară, eveniment desfăşurat pe 15 iunie, la Buftea. Energy Strategy Summit 2017 s-a concretizat într-un raport oficial care reuneşte priorităţile şi mesajele cheie ale mediului de afaceri.
Gabriel Avăcăriţei a expus ideile cheie identificate în discursurile celor 23 de vorbitori la Energy Strategy Summit 2017 şi detaliate în rezumatul executiv pus la dispoziţia publicului interesat.
România are oportunități excelente…
Aproape fără excepție, vorbitorii prezenţi Energy Strategy Summit2017 la au scos în evidență resursele considerabile pe care industria le are la dispoziție, nu doar resurse naturale, dar şi resurse financiare – externe (Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale) și interne în, marile companii de stat (între care Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz sau Electrica). La acestea se adaugă îndelungata și solida tradiție a României în industria energetică, , mărimea pieței locale și poziționarea geografică, precum şi expertiza marilor jucători regionali prezenți de ani buni în industria românească.
… amenințate de blocaje semnificative…
Majoritatea vorbitorilor au remarcat regresul consemnat în ultimele luni, mai ales prin poziționări publice, dar și prin acțiuni ale Guvernului și Parlamentului. Multe dintre acestea contravin principiilor de piață liberă și deschisă pe care România le-a asumat de ani buni și pentru implementarea cărora a lucrat în ultimele decenii. Blocajele identificate de vorbitori țin mai ales de guvernanța energiei, invocată în mod ambivalent. Pe de o parte, implementarea în plan local a politicilor energetice și a reglementărilor europene, precum și buna înțelegere a priorităților și a tendințelor la nivel european permit României să identifice oportunități și roluri noi pe care le poate juca (stocare, interconectate, hub regional). Pe de altă parte, principalele riscuri și blocaje vin tocmai din guvernanța energiei.
… dar proiecte majore sunt totuși în curs de desfășurare
Certitudinile momentului în ceea ce privește proiectele majore sunt însă trei la număr: lucrările la gazoductul BRUA (Transgaz), operațiunile pentru închiderea inelului de transport al electricității de 400 de kV (Transelectrica) și programul de implementare a contorizării inteligente în transportul și distribuția de electricitate (Electrica, Enel, CEZ, E-ON).
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI GABRIEL AVĂCĂRIŢEI
Decizii urgente aşteaptă la nivelul Parlamentului
Vicepreşedintele ANRE Emil Calotă a subliniat importanţa şi urgenţa deciziilor legislative care trebuie adoptate în Parlament, în lunile următoare pentru deblocarea mai multor sectoare energetice.
„Chestiunea cu OUG 64 deja nu mai este strict o problemă naţională. Comisia Europeană încă nu a finalizat investigaţiile privind existenţă unor eventuale bariere la exportul gazelor naturale. România a ieşit din infringement când a adoptat OUG 64, dar acum trebuie să fim consecvenţi în a o transforma în angajamente utile pentru ca interconectările pe gaze să devină funcţionale”, a observat Calotă.
„Alături de legea de aprobare a OUG 64/2016 mai sunt câteva legi importante care aşteaptă: legea de aprobare a ordonanţei 24 pentru regenerabile, unde avem încă multe lucruri neclare, şi modificarea legii 325/2006 – legea specială pentru serviciul public de termoficare urbană, fără de care ANRE nu poate analiza şi aviza preţurile şi tarifele pentru energie termică, deşi a preluat aceste atribuţii de la ANRSC”, a enumerat Calotă.
În ceea ce priveşte legea 123, acolo se impun câteva modificări punctuale urgente, precum cea legată de calendarul de implementare de servicii de măsurare inteligentă sau cele legate de politica de înmagazinare. „Înmagazinarea trebuie să devină complementară cu funcţionarea pieţei de achiziţii şi tranzacţionare a gazelor naturale.”
Producția petrolieră este foarte importantă – sper să avem un viitor în România
În intervenţia domniei sale, Harald Kraft, preşedintele ales al ROPEPCA, a apreciat că rolul şi performanţele industriei de ţiţei şi gaze sunt prea puţin cunoscute şi prea puţin apreciate de publicul larg şi de clasa politică din România. Harald Kraft a adus în atenţie cele mai recente iniţiative legislative discutate la nivelul Parlamentului (între care supraimpozitarea producătorilor de gaze naturale şi modificările aduse OUG 64/2016) care par a se constitui în adevărate formule de penalizare a sectorului.
„Ne-am obişnuit ca în piaţa energetică să impunem restricţii şi obligaţii, ceea ce nu ajută dezvoltarea industriei”, a subliniat Kraft. Industria petrolieră angajează peste 28.000 de oameni şi virează la bugetul de stat peste un miliard de euro, anual, a precizat reprezentantul ROPEPCA. România ar fi trebuit să plătească 3,5 miliarde dolari, anul trecut, dacă ar fi fost forțată să importe echivalentul producției internă de petrol și gaze, a mai spus Harald Kraft, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră.
Cărbunele – resursă esenţială
La rândul său, Sorin Boza, directorul general al CE Oltenia, a insistat asupra faptului că, după 6 luni din 2017, societatea este pentru prima dată pe profit. „Ne face pe noi să avem o altă viziune, o altă posibilitate să mergem la bănci”, a precizat Boza. „Avem investiții de 280 milioane lei din fonduri proprii pentru retehnologizări, şi încercăm să așteptăm iarna pregătiți din punct de vedere al stocurilor de cărbune.” Nu este ușor să transporți cărbunele la minus 25 de grade, „în condițiile în care materia primă are 40% apă”, iar transportul feroviar este învechit, a subliniat Boza. El a dat ca exemplu relația Dragotești-Motru, pe care 25 de kilometri sunt parcurşi cu trenul în șase ore.
Compania trece printr-o perioadă grea, de restructurări, în care încearcă să introducă obiective de performanță, măsurabile, la nivelul angajaţilor. „Media de vârstă [în CE Oltenia] este de 49,6 ani. Este o companie îmbătrânită şi este greu să găsești astăzi un absolvent care să își dorească să își pună bocancii în picioare și casca, să se ducă în carieră și să rezolve problema”, a explicat CEO-ul Complexului Energetic Oltenia.
Preţurile sunt mari, dar trebuie să evităm speculaţiile
Ion Lungu, preşedintele AFEER – Asociaţia Furnizorilor de Energie Elelctrică din România, a subliniat importanţa stabilităţii cadrului fiscal şi legislativă, făcând trimitere la una dintre iniţiativele îngrijorătoare care apar în programul de guvernare: majorarea tarifului plătit de deţinătorii de licenţe la ANRE. Emil Calotă a intervenit cu precizarea că această idee a fost abandonată.
Ion Lungu s-a referit şi la evoluţia preţurilor pentru electricitate pe Piaţa pentru Ziua Următoare. „Fără discuţie că preţurile sunt mari, în prezent, dar trebuie să luăm în considerare şi nivelul de referinţă foarte scăzut din 2016”, a precizat Lungu, care a solicitat reglementatorului să exprime mai des şi mai ferm poziţii publice cu privire la speculaţiile cu privire la existenţa în piaţă a unor situaţii de manipulare sau abuz de poziţie dominantă. „Nu face bine nimănui să existe astfel de speculaţii în piaţă, aşa că sper ca ANRE să vină cu o poziţie clarificatoare cu privire la aceste chestiuni”, a propus Ion Lungu.
Deocamdată, ceea ce observăm sunt evoluţii de piaţă, iar „în evoluţia oricărei pieţei sunt şi momente în care preţurile, corecte fiind, sunt mai mari”, a precizat Emil Calotă. Domnia sa a anunţat, totuşi, că ANRE caută posibilităţi de intervenţie pentru a induce rapid corecţii într-o eventuală situaţie limită, „dar, repet, nu am identificat o situaţie limită”.
–––––––––––
În urma conferinţei de presă, au apărut mai multe articole de presă între care:
InvestEnergy: Am schimbat viziunea la CE Oltenia. Angajații au obiective de performanță. Băncile se uită altfel la noi
Bursa: Băncile spun că CEO nu mai este copilul ăla sărac al Sistemului Energetic Naţional
InvestEnergy: Proiect ANRE privind investițiile distribuitorilor
Organizat de energynomics.ro, Energy Strategy Summit 2017 a reunit peste 145 de participanți și s-a bucurat de prezența, în calitate de speakeri, a 23 de reprezentanţi de top ai companiilor şi ai autorităţilor cu responsabilităţi în industria energetică.