Primele zile din luna august au adus noi niveluri maxime ale prețului electricității pe piața spot (PZU, Piața pentru Ziua Următoare) – 570 lei/MWh, cu un preț mediu de 550 lei/MWh stabilit pe OPCOM pentru vineri, 4 august. Față de 1 august, prețul mediu pe PZU a crescut, în 3 zile, cu circa 67%, iar față de aceeași perioadă a anului trecut, prețurile sunt de aproape trei ori mai mari. Şedinţa de tranzacţionare de vineri a stabilit un preţ mediu de pe PZU în scădere, la 392,86 lei/MWh, cu un nivel maxim de sub 530 lei/MWh, pentru un singur tronson orar.

Această situație a stârnit o amplă dezbatere publică în care s-au înscris nu doar autoritățile centrale (Ministerul Energiei) și reglementatorii (ANRE, Consiliul Concurenței), dar și ceilalți actori din piață (furnizori și traderi), experți independenți, politicieni și publicul larg.

Pericolul intervenționismului

Cum era de așteptat, se intensifică apelurile adresate ANRE pentru a interveni în piață astfel încât să contribuie la reducerea prețurilor. Se înmulțesc și atacurile la adresa companiilor de generare, a traderilor și a furnizorilor.

„Nimic pentru consumatorul român” (Gabriel Dumitrașcu, postare pe Facebook, 3 aug)

„Iată efectul pieței libere slab reglementate”, (Cristian Socol, postare pe Facebook, 3 aug)

„Am discutat de mai multe ori cu ANRE, le-am solicitat să ne propună orice soluție, o hotărâre de Guvern, o plafonare…”, Toma Petcu, ministrul Energiei (link)

„Îmi vine să propun supraimpozitarea profiturilor din PZU” (Gabriel Dumitrașcu, postare pe Facebook, 3 aug)

Reglementatorii analizează deja de luni bune această conjunctură și insistă că piața funcționează corect, iar prețurile reflectă condițiile din piață: cerere mare (cu 1.000 MWh mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, afirmă Ministerul Energiei) și ofertă mai redusă decât în alte perioade, provocată de producția mai mică din hidrocarburi, hidrocentrale și regenerabile. „Creșterea prețurilor este un lucru normal în aceste condiții. Această reacție a pieței este considerată un lucru pozitiv. Dacă piața nu ar reacționa în acest condiții, atunci am avea o problemă”, declara recent Natalia Vlad, director general al Direcției Piața de Energie din cadrul ANRE, într-o dezbatere organizată de energy-center.

Soluții prin legiferare și reglementare

Situația de pe piața de electricitate în 2017 a pus în evidență că a devenit obligatoriu ca toți cei implicați să își adapteze strategiile, inclusiv consumatorii, printr-un management mai bun al utilizării energiei și printr-o căutare activă și informată a celor mai bune oferte. Consumatorii casnici sunt departe de acest nivel de sofisticare, dar aceeași situație o găsim și la consumatorii-instituții (spitale, școli, primării etc).

Furnizorii și traderii sunt și ei în plin proces de învățare și adaptare la noile condiții, prin folosirea tuturor instrumentelor pe care piața la pune la dispoziție.

Legiuitorul și reglementatorul sunt și ei puși în fața unor decizii extrem de necesare cu privire la reintroducerea contractelor bilaterale, aprobarea unor instrumente de piață avansate (contracte forward, mecanisme de hedging etc), analiza obligațiilor impuse producătorilor din resurse regenerabile, redesenarea condițiilor din PCSU (Piața Centralizată pentru Serviciul Universal), analiza impactului unor practici semnalate, dar neconfirmate, precum „ofertele de vânzare-cumpărare pe aceleași intervale, propuse concomitent de către același participant, în scopul majorării prețului de închidere pe PZU” (Andreea Paul) etc.

„Nu este normal să ajungă piața spot să se identifice cu bursa. Aici e treaba reglementatorului și a OPCOM să facă piața contractelor bilaterale pe termen lung atractivă” (Claudia Pârvoiu, postare pe Facebook, 3 aug)

„Dacă ministerul [Energiei] și ANRE ar debloca investițiile în stocarea energiei, piața ar arăta cu totul altfel. Aplatizarea curbei de sarcină și asigurarea rezervelor echilibrate pe mixtul energetic sunt obiective fundamentale ale conceptului de Rețele Inteligente stabilit prin Planul de Acțiuni aprobat prin Ordinul Ministrului 2081/2010 (!!!). Din păcate, toate activitățile prevăzute stau blocate.” (Călin Vilt, postare pe Facebook, 4 aug)

„Este vorba de reglementări. Producătorii de energie verde, în loc să scadă prețul, ei de fapt pun presiune pe preț, pentru că reglementările îi obligă să cumpere energie pentru a se echilibra când nu bate vântul sau când nu este soare.” Martin Moise, vicepreședintele Patronatului Producătorilor de Energie Regenerabilă (link)

Impactul majorărilor de preț

Dacă actuala conjunctură se va menține pe termen mediu, prețurile finale vor crește și vor pune o presiune semnificativă pe furnizorii de electricitate. Pe de altă parte, producătorii vor avea de câștigat și, cel puțin teoretic, vor putea demara lucrări de investiții prin care să întărească atât capacitățile de generare disponibile, cât și flexibilitatea acestora, ceea ce va consolida sistemul energetic național și, pe termen lung, ar putea contribui la stabilizarea prețurilor.

În același timp, trebuie să fim realiști: cu un sistem energetic învechit, prea puțin flexibil și izolat de alte piețe energetice, tendința prețurilor va fi crescătoare în anii și în deceniile viitoare, cel puțin atâta vreme promisiunile tehnologice de tipul stocării și al soluțiilor de generare distribuită nu vor deveni realități curente.

„Cine vrea aceste profituri nesimțite? Cine vrea să ia cu japca banii din buzunarul consumatorului și să pună pe butuci industria?” (Gabriel Dumitrașcu, postare pe Facebook, 3 aug)

Asemenea abordări riscă să se transforme în măsuri administrative pripite, cu impact încă și mai grav pe termen mediu și lung. Deja România are în spate o lungă istorie de protecționism economic și ajutor social aplicate prin controlul prețurilor finale la nivelul consumatorilor. Cu mari eforturi și vinovate întârzieri, piața de energie se află totuşi în cel mai favorabil context de legiferare și reglementare din istoria sa; mai mult decât oricând, piața oferă semnale de preț corecte, indispensabile pentru evaluarea corectă a contribuției fiecărui producător de energie, pentru adoptarea unor practici realiste de eficiență energetică (la nivel industrial și la nivel familial), dar și pentru fundamentarea unor decizii de investiții în sectorul de generare. Sunt lucruri de îmbănătăţit? Cu siguranţă, şi am amintit mai sus câteva.

„Teoriile astea cu ăia s-au înțeles cu ăia și, ca să vezi!, unii caută să-și maximizeze profitul… sunt aberații și pledoarii pentru schimbarea obiectivului unei companii (chiar și de stat) de la a face profit, la protecție socială” (Petronel Chiriac, postare pe Facebook, 3 aug)

Să nu uităm că vreme de decenii, marii producători (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, centralele termo) au fost decapitalizați și descurajați să investească prin impunerea unor prețuri de desfacere mici, care au descurajat, totodată, intrarea în piața a unor investitori majori. Mix-ul energetic al României este divers și s-a dovedit până acum solid și flexibil, dar este departe de a fi optim și are nevoie urgentă de reașezări care să răspundă provocărilor următoarelor decenii (obligații de mediu, interconectivitate regională, apariția pro-sumerilor, încetarea duratei de viață a unor mari capacități de generare etc). Un preț corect al energiei oferit prin mecanisme de piață este esențial pentru siguranța, confortul și bunăstarea tuturor.

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.