Transformarea energetică este ireversibilă, a spus Cristian Bușoi, europarlamentar român și președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, în deschiderea ediției a 7-a a Energy Strategy Summit. Parcursul spre decarbonare și soluții verzi este ireversibil, a insistat Cristian Bușoi, înaintea comunității energetice din România, aparent bătând la uși deschise, pentru că toți cei prezenți păreau să accepte această idee.
Mai puțin vizibilă, există totuși o rezistență la schimbare, pentru că Oana Mogoi (ING Bank România) a simțit și ea nevoia să atingă aceeași temă: ”Trebuie să înțelegem că finanțările vor fi direcționate de acum înainte cu prioritate către susținerea tranziției energetice, către ideea de sustenabilitate. În consecință, unele tehnologii vor suferi, în raport cu altele – practic, unele tehnologii vor fi mai riscante [din punctul de vedere al finanțării]. Cu toții trebuie să ne îndreptăm către ideea de sustenabilitate și energie verde”, a explicat ea.
Planul național integrat de energie și schimbări climatice (PNIESC) va fi actualizat în următorii doi ani, pentru a ține cont de noile ținte și discuții în desfășurare la nivelul Comisiei Europene, a asigurat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. La nivelul autorităților din România, direcția este limpede: “Suntem în curs de a asigura tranziția de la cărbune la gaze naturale și energie regenerabilă și ne dorim atingerea țintelor climatice la nivelul anului 2030 și, totodată, a neutralității climatice pe care Uniunea Europeană dorește să o atingă la nivelul anului 2050”.
PREMISE BUNE Mulți vorbitori au subliniat oportunitățile extraordinare cu care vine transformarea energetică. Suntem în fața unei revoluții tehnologice, a observat Cristian Pîrvulescu (Enevo): „Vorbim de miliarde care vor fi investite în decarbonare, regenerabile, digitalizare, în Uniunea Europeană, SUA și peste tot în lume”.
“Sursele de finanțare care vor fi disponibile în sectorul energetic în această decadă prin Just Transition Fund, Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de modernizare sunt impresionante”, a subliniat Dan Drăgan.
Suntem în fața celui de-al doilea val de dezvoltare a regenerabilelor, crede și Florin Pop (EnergoBit): “Spun eu că firmele – integratorii ca noi – sunt pregătite să facă față provocărilor tehnice.” E adevărat că “România are de recuperat un decalaj față de țările occidentale”, dar „îl poate surmonta, exact cum s-a întâmplat și în cazul industriei telecom”, a afirmat Lucian Enaru, CEO Schneider Electric.
România se numără “printre puținele țări care are tot ce-i trebuie ca să producă hidrogen albastru” (Cătălin Stancu, Associated Senior Expert, Horvath & Partners). Mai mult, în condițiile în care tranziția energetică plasează hidrogenul în punctul central, “România este foarte bine situată, întrucât rețelele de gaze pot contribui în viitor la integrarea hidrogenului” (Dragoș Bărbulescu, CFO, E.ON România).
“Pentru început, hidrogenul produs din gaze naturale poate fi un precursor al hidrogenului verde”, a precizat și Georgian Albu, manager general Future Energy Leaders (FEL) România, platforma de tineret a CNR-CME. “Cel mai mare avantaj pentru România în îmbrățișarea hidrogenului verde ca soluție pentru viitor constă în deblocarea investițiilor în regenerabile.”
ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI Europarlamentarii români, alături de toți reprezentanții României în forurile de negociere europene, “trebuie să vadă în ce măsură anumite propuneri o pun într-o situație dificilă” și trebuie “să își susțină apăsat punctul de vedere”. La nivel național, “legislația încă nearmonizată este o frână în calea proiectelor noi de energie solară” (Adrian Moldovanu, Head of Business Development Romania, Greencells), “lipsește o strategie națională a hidrogenului și o asumare politică a mix-ului energetic viitor”, “legislația nu permite corelarea unor noi proiecte energetice cu planurile de dezvoltare locale” (Dragoș Bărbulescu, E.ON România), iar procedurile trebuie accelerate în întreg procesul de accedere la fondurile europene (Adrian Dumitriu, Chimcomplex).
Cristina Prună, vicepreședintele Camerei Deputaților, a enumerat principalele proiecte legislative și documente strategice aflate în curs 5 de modernizare: legea Energiei, legea offshore, Strategia Energetică Națională, Strategia Hidrogenului, legea consumatorului vulnerabil.
“Piața așteaptă principalele schimbări legislative pentru a demara noile investiții: contractele bilaterale pe termen lung (PPA), schema de sprijin prin Contracte pentru Diferență (CfD) și alte prevederi care să stimuleze investitorii” (Ramona Kurko, BCR). “Finanțarea sustenabilă ia amploare pe plan mondial, [dar] în România astfel de instrumente se dezvoltă mai greu” (Oana Mogoi, ING Bank România).
Din punct de vedere a noilor tehnologii nucleare, legislația națională este complet armonizată cu cea europeană și permite licențierea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR-uri) (Mădălina Coca, CNCAN).
Nuclearelectrica urmărește și evaluează progresul diferitelor tehnologii, anticipând că unitățile nucleare modulare de mici dimensiuni vor putea fi utilizate cândva după anul 2030, poate chiar după 2035, consideră Teodor Chirica, membru în Board-ul Nuclearelectrica.
Unul dintre avantajele acestora este viteza crescută cu care ar putea construite și integrate în rețeaua de energie electrică, în amplasamente existente sau în zone izolate (Alan Woods, Rolls- Royce).
VITEZA ESTE CHEIE ȘI E NEVOIE DE CURAJ A spus-o cu subiect și predicat Răzvan Copoiu, CEO Signify Romania și South-Eastern Europe, iar pentru creșterea vitezei “este nevoie și de atragerea specialiștilor, de o colaborare foarte bună cu consultanții în fonduri europene, administrația publică și companii”. L-a susținut Lucian Enaru, CEO Schneider Electric: „Nu este de ajuns o implementare sau o dezvoltare în ritmul în care am fost obișnuiți până acum.
Trebuie să accelerăm, pentru că avem de recuperat pași importanți.” Predomină sentimentul că ritmul tranziției poate fi accelerat inclusiv printr-un plus de curaj. Este nevoie de îndrăzneală pentru a lucra având în vedere deceniile viitoare. Este nevoie de îndrăzneală pentru a aborda și oportunitățile din afara granițelor țării și pentru a începe “să producem tehnologie, mai degrabă, în loc să integrăm sau să consumăm tehnologie” (Cristian Pîrvulescu, Enevo). “Electrica trebuie să fie mai curajoasă în a dezvolta propriile proiecte de producție a energiei electrice”, a spus și Corina Popescu, CEO-ul grupului. “Pentru noi, cel mai mare dușman este timpul”, a spus și Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membră a Directoratului CE Oltenia, întărind tema vitezei necesare. “CE Oltenia dezvoltă numeroase investiții noi și are în plan colaborarea cu alți investitori și finanțatori pentru realizarea acestora”, a explicat ea, referindu-se la peste 40 de companii invitate, dintre care 20 și-au exprimat interesul. “De la începutul anului discutăm cu circa 10 bănci din România și internaționale”, a mai spus Lăcrămioara Diaconu-Pințea.
INDUSTRIE LOCALĂ PUTERNICĂ „Pentru a dezvolta marile proiecte energetice, avem nevoie de o industrie orizontală foarte puternică”, a subliniat Corina Truică, CEO, Automatica, într-un apel adresat direct oficialilor guvernamentali. În ceea ce privește, industria, Corina Truică a propus “să integrăm mai mult științele sociale în procesul de dezvoltare a produselor pentru ca să înțelegem psihologia oamenilor pe care dorim să-i ajutăm”. În aceeași linie, Corina Popescu, CEO Electrica, consideră că “în această decadă trebuie să ne schimbăm modul de gândire”, pentru a lucra într-un sistem energetic “în care consumatorul final începe să aibă un rol activ”.
Perfect conectată la realitățile europene, industria energetică din România se teme să nu rămână în urmă. Construind pe baza a trei decenii de convergență accelerată în plan economic și social, România caută în grabă să profite de beneficiile tranziției energetice, ale cărei costuri nu le va putea evita.
––––––––
Ediția 2021 a Energy Strategy Summit a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul Automatica, BCR, CE Oltenia, Chimcomplex, E.ON România, Electrica Furnizare, Electroalfa, EnergoBit, Enevo Group, FPPG, Greencells, Horvath & Partners, ING Bank, Hidroelectrica, MET România Energy, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Photomate, Rolls Royce, Romgaz, Schneider Electric, Signify, Transgaz.
