Asociația română a companiilor de explorare și producție petrolieră – ROPEPCA – salută inițiativa publică de a lansa în consultare publică “Proiectul de ordin privind metodologia de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România”. Într-o luare de poziție transmisă energynomics.ro, Daniel Apostol, secretar general al ROPEPCA, subliniază că este foarte important pentru consumatorul final ca prețul de referință la gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piață relevant pentru România, calcul care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească. “Raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român”, avertizează reprezentantul ROPEPCA. ”Reamintesc că programul de guvernare prevede asigurarea stabilității prețurilor, a siguranței energetice, a stabilității și securității energetice pentru consumatorii din România. Prețul la HUB-ul austriac nu este reflectat corect la nivelul prețului net pe care îl realizează producătorii din România. În HUB, gazele naturale traversează o serie de tranzacții firești care duc la prețuri finale ce includ și marginile fiecărui intermediar, nu e corect ca România să plătească la un preț de referință irelevant pentru piața autohtonă, dar care, prin marginile arătate, poate aduce un risc de creștere a prețului pentru consumatorul final. Există riscul unei incongruențe cu chiar promisiunile programului de guvernare. Cea mai rea alegere pentru producătorul autohton este raportarea la o piață externă cu care producătorul autohton nu are nicio legătură și pe care nu vinde gaze naturale”.
De asemenea, Daniel Apostol precizează că, de ani de zile, producătorii autohtoni plătesc redevențele având ca reper maximul dintre prețul de referință și cel efectiv realizat în piață, obținut la tranzacționarea gazelor naturale în România. „De ani de zile, ANAF recunoaște corectitudinea prețului realizat, care stă la baza veniturilor realizate de producătorii autohtoni, și care duce la impunerea tuturor taxelor și impozitelor datorate de producători către statul român. Din moment ce ANAF recunoaște acest preț realizat ca reper pentru impozitare și taxare, de ce nu rămâne acest preț varianta la fel de corectă pentru stabilirea de către ANRM a referinței în baza de calcul a redevențelor? Nu se poate ca două organe ale aceluiași stat să stabilească două referințe diferite pentru taxarea aceluiași producător autohton.”
În mesajul transmis energynomics.ro, Daniel Apostol reia ideea potrivit căreia relația stat-producător-consumator final trebuie să fie una de triunghi echilateral. “Statul trebuie să construiască politicile sale publice și de taxare și impozitare în așa fel încât să satisfacă nevoia de protecție a cetățeanului în calitatea sa de consumator, să satisfacă nevoia bugetului public de a realiza venituri mulțumitoare pentru stat, dar și să satisfacă nevoia producătorului care operează în România de a fi încurajat să continue operațiunile în această piață, de a investi, de a crea locuri de muncă, de a realiza venituri și profit și deci de a putea să alimenteze bugetul public cu taxe și impozite”.
ANRM: Bursa de gaze din România e imatură, redevențele trebuie calculate în funcție de bursa din Austria
Luarea de poziție exprimată de ROPEPCA vine în contextul în care Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordin pentru modificarea metodologiei de stabilire a prețului de referință la gazele naturale în funcție de care se vor calcula redevențele datorate bugetului statului de către producători, care ține cont de prețul gazelor la bursa din Austria. Într-o primă dezbatere publică organizată de ANRM miercuri, 7 februarie, Dorinel Unsărescu, consilier al președintelui ANRM a declarant, invocând două controale ale Curții de Conturi, că bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010-2015, întrucât prețul de referință al gazelor la care se calculează redevențele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008.