„Propunerile pe care le avem în acest moment în mapă, și pe care colegii mei din Comitetul de reglementare probabil le-au discutat, arată că, pentru trimestrul IV, pentru consumatorii din categoria B1, cei casnici, creșterea medie va fi în jur de 6%”, a declarat Emil Calotă, vice-președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), prezent la dezbaterile din cadrul Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților.

„În acest moment, Comitetul de reglementare de la care am plecat pentru a fi aici ia în calcul elementele apărute în piața de gaze naturale și impactul pe care îl au costurile cu care operatorii de distribuție și furnizare au venit către noi”, a spus Calotă. „Nu vom recunoaște orice fel de costuri cu achiziția gazelor naturale de pe platformele bursiere, la fel cum am făcut și pe piața de electricitate. Le cerem să vină către noi cu cel mai bun preț obtenabil și le vom recunoaște un preț mediu tranzacționat pe perioada analizată.”

Emil Calotă a precizat că tranzacțiile desfășurate de la 1 aprilie până acum s-au plasat în medie în jurul valorii de 72 lei pe MWh, cu tranzacții încheiate și mai jos de acest nivel, la 68-69 de lei pe MWh.

Luând în calcul aceste date, prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește cu 6%, în medie, de la 1 octombrie, a afirmat Calotă.

Schimbare de paradigmă

Începând cu 1 aprilie 2017, România a liberalizat prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și producătorii de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, acesta fiind stabilit în urma tranzacțiilor încheiate pe platformele centralizate.

Anterior, așa-numitul „calendar de liberalizare” agreat cu Comisia Europeană, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, în vigoare până la adoptarea OUG 64/2016, prevedea o majorare care ar fi dus prețul gazelor de producție internă de la 66 de lei pe MWh la începutul anului, la 72 lei/MWh, de la 1 aprilie 2017 – un avans de 9%. În lipsa liberalizării prețului de achiziție, prețul reglementat ar fi urmat să crească anual: 78 lei/MWh (1 aprilie 2018), 84 lei/MWh, (1 aprilie 2019) și 90 lei/MWh (1 aprilie 2020).

Iulian Iancu: România nu are piață de gaze naturale!

Președintele Comisiei de industrii și servicii, deputatul Iulian Iancu a cerut ca ministerul Energiei și ANRE să monitorizeze cu atenție modul în care s-a realizat achiziția de gaze în condiții de transparență, nediscriminare și concurență. „Tranzacțiile din piață s-au încheiat de la 68 până la 79,5 lei pe MWh, iar media a depășit 72 de lei pe MWh”, a afirmat Iulian Iancu.

De asemenea, Iulian Iancu a afirmat că producătorii interni de gaze naturale au refuzat să vândă către furnizori întreg volumul solicitat, ceea ce face ca unii furnizori să nu dispună de întregul volum de gaze naturale necesare pentru primul trimestru din 2018. ” Ce vor face furnizorii în plină criză, în ianuarie, când vor scădea temperaturile și vor avea nevoie de gaze naturale? Le vor cumpăra pe vârf de preț și vor veni la ANRE pentru a le fi recunoscute costurile… „, a explicat Iulian Iancu.

Emil Calotă a subliniat că prețurile sunt stabilite de prin mecanisme de piață, iar analiza de risc realizată de ANRE arată că ar fi fost mult mai periculos pentru România ca situația să fie rămas cea de la finalul anului 2016. „Vom verifica atitudinea unor producători români în relația comercială cu furnizorii, dar cadrul legal nu conține impuneri de contractare pe o marfă al cărui singur proprietar este producătorul. Vom încerca să depistăm eventuale practici neconcurențiale sau de tip cartel”, a asigurat oficialul ANRE.

„În România nu avem o piață de gaze naturale”, a insistat Iulian Iancu. „Dacă am fi avut, aceste chestiuni s-ar fi reglat de la sine. Noi avem un sistem de tip cost plus, în care producătorul spune ce preț vrea, iar furnizorul trebuie să îl accepte, iar consumatorul să îl plătească”, a apărat Iancu poziția Comisiei de industrii și servicii față de liberalizarea prețului de achiziție a gazelor naturale din producție internă.

„Pe platformele bursiere sunt obligați să tranzacționeze și traderii, și furnizorii și importatorii”, a replicat Emil Calotă, opinând că piața va deveni tot mai lichidă, pe măsură ce noile instrumente introduse de OPCOM se vor alătura celor existente pe Bursa Română de Mărfuri. „Va trebui să urmărim, alături de Consiliul Concurenței, ca piața să evolueze la nivel concurențial, astfel încât să nu apară manipulări și speculări ale unor situații limită.”