Cererea solidă, mai ales în București, și resursele potențiale de gaze naturale sunt premisele pe baza cărora se pot dezvolta modele de business adecvate pentru dezvoltarea sectorului de cogenerare, fie că vorbim despre punerea în funcțiune de noi unități sau de operarea în continuare a unora dintre cele existente. Liderul național ELCEN, dar și companii active în sectoare conexe, precum MET România Energy și CIS GAZ au vorbit la Energy Breakfast Club despre viitorul cogenerării, pornind de la provocările prezentului.

MET România Energy își dorește un model de afaceri integrat pe verticală

“Prin puterea noilor tehnologii și a așteptărilor de la acest sector, cogenerarea este un subiect foarte interesant în acest moment”, a opinat Petre Stroe, directorul general al MET România Energy. Compania activează pe piața energetică din România din 2009, iar prin două achiziții succesive a reușit să își asigure o poziție solidă în furnizarea de energie. “Cogenerarea este o țintă pentru noi, pentru că ne dorim să dezvoltăm un model integrat pe verticală, care să includă capacități de producție”, a anunțat Petre Stroe. Noile cantități de gaze naturale care vor veni din Marea Neagră nu vor putea fi absorbite complet de industrie, așa că intențiile de investiție pot fi direcționate către cogenerare, folosind tehnologiile noi și eficiente.

“Ne lovim de o reticență, poate de o lipsă de cunoaștere din partea autorităților locale”, a avertizat Petre Stroe. “Unitățile vechi, transferate la municipalități, au fost în general exploatate până când nu a mai rămas din ele decât fierul vechi. Nevoia de agent termic a rămas, s-a adăugat și nevoia de flexibilitate [pentru sistemul energetic național, n.r.], dar autoritățile locale se împiedică fie în licitații lungi, fie în adjudecări greoaie”, a mai spus directorul general al MET România Energy.

Modelul de business pentru cogenerare trebuie să se bazeze nu neapărat pe subvenții, mult prea imprevizibile, ci pe livrarea de energie electrică și de agent termic, precum și pe o modalitate care să permită participarea unor asemenea unități, în condiții de concurență și nediscriminare, la licitațiile pentru echilibrarea sistemului energetic național. Concret, MET România Energy are în vedere implicarea într-un proiect greenfield, într-o zonă cu acces facil la infrastructură, bazat pe gaze naturale ca resursă primară.

Constantin Ioanițescu, consilier în cadrul Ministerului Energiei, fost director general la Termoelectrica, a intervenit cu clarificări legate de costurile de investiție pentru noi unități de cogenerare, pornind de la istoria industriei de echipamente destinate sectorului energetic. Se obișnuiește ca tehnologiile cele mai performante și mai sofisticate să fie și cele mai scumpe, a precizat Constantin Ioanițescu. “Pentru a face aceste costuri suportabile, producătorii au mărit scara proiectelor, astfel că de la grupuri de 25 de MW s-au urcat treptat la 50 de MW, la 100 de MW, la 125 și la 150 de MW. Astăzi, ciclul mixt cu cogenerare cel mai frecvent fabricat și cel mai vândut la nivel global este de 400 de MW”, a precizat Ioanițescu. “La 400 de MW, costul specific de investiție este circa 750.000 de euro pe MW-ul instalat. Pentru un grup de 150 de MW, costul specific de investiție este de circa 1,1 milioane de euro, iar pentru o scară mică, de 50 de MW, – cea mai potrivită pentru România –, costul ajunge la 1,4 milioane de euro pe MW”.

Grup pe cogenerare de 50 MW pe gaze naturale, în Mureș

CIS GAZ, un grup de firme românești, a prezentat la rândul său proiectul de realizare a unui grup pe cogenerare pe bază de gaze naturale de 50 de MW. Potrivit lui Sebastian Călugăr, director general CIS GAZ, beneficiile implementării unui sistem de cogenerare țin de eficiența ridicată de până la 90%, incluzând economii de energie primară de până la 50%, dar și creșterea flexibilității și fiabilității alimentării cu energie (creșterea calității energie electrice). Din perspectiva beneficiarului, trebuie subliniată creșterea competitivității, prin reducerea vulnerabilității la întreruperi de curent și reducerea semnificativă a amprentei de carbon, a mai spus reprezentantul CIS GAZ.

Sebastian Călugăr a expus și considerentele tehnice și de amplasament privind investiția companiei în centrala de cogenerare, subliniind că “termenul de recuperare a investiției este 4, până la 6 ani, în condițiile unei încărcări de minim 3.000 de ore pe an, la peste 75% din capacitate”.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI SEBASTIAN CĂLUGĂR

Soluția tehnică pentru proiectul CIZ GAZ a beneficiat de implicarea experților de la Eneria. Cristi Bivolaru, responsabil vânzări aplicații gaz în cadrul Eneria, a explicat diagrama de funcționare a unui grup electrogen, și a insistat asupra faptului că tehnicienii specializați ai CIS GAZ vor fi instruiți și certificați de producătorul grupurilor electrogene (Caterpillar). “Vom asigura și soluții de operare la distanță, precum pornirea și oprirea în caz de avarie, modificarea parametrilor, precum și adaptarea, în fiecare moment, la condițiile de operare locale”, a precizat Cristi Bivolaru.

Sebastian Călugăr a precizat că finanțarea va fi asigurată într-un procent de circa 60% de un partener din Germania, iar restul va fi gestionată local din fonduri proprii, credite bancare și altele.

C. Crețu (ELCEN): Finanțarea oricărei investiții presupune schema bonus de cogenerare

Cogenerarea este strâns legată de sistemele centralizate de încălzire, astfel că intervenția lui Claudiu Crețu, administrator special la ELCEN, a fost o necesară punere în context a tuturor temelor atinse în celelalte prezentări: finanțare, tehnologii, modele de business. „Trecutul ultimelor decenii este unul dureros și dezastruos pentru sistemele centralizate de încălzire”, a început Claudiu Crețu „Acest trecut dă neîncredere în prezent și pune la îndoială viitorul, însă recenta hotărâre a CGMB, luată fără niciun vot împotrivă, privind realizarea sistemului integrat de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către locuitorii Capitalei cu consecința unei mai bune asigurări a nevoilor esențiale de utilitate și interes public general reprezintă soluția viabilă pentru revitalizarea sistemului de termoficare din București și asigurarea continuității și calității prestării serviciului public de alimentare cu energie termică”, a subliniat domnia sa.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CLAUDIU CREȚU

Reorganizarea este premisa realizării investițiilor necesare a insistat oficialul ELCEN, care a expus sursele de finanțare pe care municipalitatea le va putea accesa: fonduri proprii, fonduri atrase rambursabile (BEI, BERD, Japan Bank for International Cooperation – JBIC) și fonduri atrase nerambursabile – peste 180 de milioane de euro pentru reabilitarea rețelei primare de transport a agentului termic, alte 170 de milioane de euro pentru o instalație de valorificare energetică a deșeurilor (incinerator), precum și alte sume consistente ce ar putea fi transferate în urma realocării fondurilor neutilizate din exercițiul precedent pentru reabilitarea unui CET al ELCEN.

“Integrarea sistemului de termoficare din București este singura soluție prin care poate fi asigurată încălzirea pentru aproximativ 580.000 de apartamente și circa 5.700 de instituții, obiective sociale și agenți economici din capitală”, a conchis Claudiu Crețu. Subvențiile municipale vor putea fi menținute, a mai spus reprezentantul ELCEN, iar comentariul a fost întărit de Cristina Cremenescu, din partea Veolia Energy, care a insistat asupra faptului că proiectele de distribuție pe orizontală a agentului termic ar trebui să fie introduse în planurile naționale de investiții, pe o axă dedicată eficienței energetice. “Acordarea subvenției este legată de posibilitatea de contorizare individuală și de evidențierea consumului individual. Distribuția pe orizontală este o metodă prin care beneficiarii își pot regla consumul independent de vecini și, pe de altă parte, ar permite îndeplinirea tuturor criteriilor pentru ca oamenii care nu au venituri suficiente să poată primi subvenții”, a argumentat Cristina Cremenescu.

Toți cei prezenți au fost de acord că dezvoltarea sectorului nu poate demara în lipsa unei noi scheme de tip bonus, care să o înlocuiască pe cea programată să expire în 2022. Mai mult, este esențial ca noua schemă să fie adoptată în cel mai scurt timp, pentru a încuraja construirea la timp a unor noi grupuri de cogenerare și pentru salvarea cât mai multor din cele încă în funcțiune.

Au asistat la prezentări și au participat la discuții peste 50 de experți, reprezentanți ai AON România, Ariston Thermo, CET Govora, CIS GAZ, Cogenerg Services, Ecohornet, ELCEN, Emerson, Eneria, Facilities Management Service, Gaz Sud, Ijdelea Mihăilescu Spari, Kawasaki, Logstor, MET România Energy, Ministerul Energiei, RADET, Romelectro, Sixt, SRL Horus, TEB Energy Business, Turbo Tech, Veolia, WeTranslate, Wilo.

Energy Breakfast Club a fost organizat de energynomics.ro și susținut de partenerii noștri: CIS-GAZ, ELCEN, MET România Energy.

Participare

În 2018, energynomics.ro va organiza 10 ediţii de Energy Breakfast Club. Calendarul şi temele propuse sunt disponibile în pagina dedicată Energy Breakfast Club.

Participarea la Energy Breakfast Club este deschisă tuturor profesioniștilor din industria energetică românească, precum și din sectoarele conexe, pe baza invitației personalizate lansate de energynomics.ro. Ne puteți scrie la office at energynomics.ro pentru a solicita o invitație!

Energy Breakfast Club este o întâlnire de 2-3 ore în care specialiștii din energie se pun la curent cu cele mai noi informații și cele mai influente opinii pe una dintre temele fierbinți ale momentului.

Din postura de gazdă, începând cu ora 09.00, energynomics.ro pune la dispoziție moderatorul și cafeaua, propune tema și lansează invitațiile către speakeri. Aceștia sunt selectați dintre cei mai buni cunoscători ai tematicii și devin responsabili cu provocările intelectuale și organizarea ideilor. Prezentările nu depășesc 20 de minute și se doresc a fi puncte de pornire pentru dinamice schimburi de idei și perspective.

Clubul se închide la ora 13.