România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziționarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte țări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franța și Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziția vehiculelor hibride sau electrice, susțin specialiștii Roland Berger, în cadrul unui nou studiu.

”Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziționarea de vehicule electrice și hibride, aproape s-a dublat an de an și a ajuns la 218 milioane euro în 2022. Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcție de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieței de autovehicule electrice în România, creând o dependență ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”, spun ei.

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București, consideră că, în comparație cu alte țări, România oferă stimulente generoase pentru achiziția vehiculelor electrice, însă trebuie stabilite ținte clare de reducere a emisiilor parcului auto la nivel național.

Sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride și electrice. Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare diferite grade de hibridizare. Vehiculele hibride ”mild” beneficiază de o reducere de 95% a impozitului, egală cu reducerea aplicată hibridelor plug-in, în timp ce vehiculele complet electrice momentan nu sunt impozitate. Acest sistem favorizează în mod disproporționat vehiculele hibride față de cele complet electrice.

În contrast, alte țări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv considerații privind poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon și norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante.

În același timp, Dragoș Fundulea, Principal, Roland Berger București, consideră că sistemul actual de impozitare a vehiculelor în România trebuie actualizat pentru a descuraja treptat deținerea vehiculelor poluante. Elemente alternative ce ar putea lua în considerare sunt reprezentate de valoarea autovehiculelor, norma de poluare sau emisiile de dioxid de carbon.

”Zonele cu emisii reduse încurajează de asemenea adopția vehiculelor mai puțin poluante în mod indirect. România este în urmă în acest sens față de Europa de Vest. Țări precum Franța și Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în timp ce pe plan local nu există momentan zone clar definite în care să fie limitat accesul vehiculelor foarte poluante. În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice și hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creștere de 70% față de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice. Această creștere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus și disponibilității mai mari a modelelor cu propulsie electrică. Consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de vehiculele verzi.

În principalele piețe europene, vehiculele electrice (EV și PHEV) au reprezentat un procent record de 21% din noile înmatriculări în 2022. România a depășit pentru prima dată piețe importante europene precum Italia și Spania, cu un procent de circa 12%, dar încă se află în urma multor țări din Europa de Vest în ceea ce privește adopția mobilității electrice”.

Cererea pentru autoturisme noi pur electrice (EV) și hibride plug-in (PHEV) a crescut semnificativ în 2022

În România, mai mult de 15.000 de unități noi au fost înmatriculate anul trecut, în creștere cu 70% față de 2021; cu alte cuvinte, în fiecare zi au fost înmatriculate în medie 40+ de autovehicule noi electrice și hibride plug-in, susțin analiștii Roland Berger. Ponderea vehiculelor electrice și a celor hibride plug-in din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a ajuns la aproape 12% și a depășit pentru prima dată piețe europene importante precum Italia și Spania.

Infrastructura de încărcare continuă dezvoltarea cu o cadență de aproximativ 300 de noi locații de încărcare pe an, în timp ce stațiile de încărcare rapidă devin din ce în ce mai comune (4 din 10 locații au acum capacități de încărcare rapidă)

”Indexul de electromobilitate este un indicator al gradului de dezvoltare al pieței locale de electromobilitate; valoarea acestuia fiind determinată în baza a 12 indicatori cheie – Cea de-a șasea ediție (pentru anul 2022) relevă un scor al pieței locale de electromobilitate de 63, o creștere de 9 unități față de valoarea aferentă anului precedent, raportat la un potențial prognozat de dezvoltare de 100 în anul 2025. Conform datelor din 2022, se poate observa o ușoară creștere de 10% în oferta totală de vehicule electrice, dar rata de creștere este mai lentă în comparație cu anii precedenți. Dacia Spring rămâne cel mai bine vândut vehicul electric din România, cu aproximativ 60% din toate înmatriculările de vehicule electrice noi”, au mai spus oficialii companiei de consultanță.

Piața vehiculelor hibride plug-in (PHEV) este mai diversificată, niciun brand neavând o cotă mai mare de 20% din înmatriculări.

Producătorii auto au continuat să lanseze modele noi de vehicule electrice în 2022, inclusiv mai multe tipuri de caroserie, cum ar fi vehicule utilitare și comerciale. SUV-urile au rămas cel mai popular segment, reprezentând aproape jumătate din toate modelele disponibile de vehicule electrice.

Dezvoltarea infrastructurii de încărcare rămâne pe un trend ascedent

Numărul locațiilor de încărcare crește susținut cu aproximativ 300 pe an, în timp ce stațiile de încărcare rapidă (cu puteri de încărcare de minim 50kW) și ultra-rapidă (puteri de încărcare de peste 150kW) sunt mai comune decât în trecut. Acestea reprezintă 42% din piață în 2022. Majoritatea locațiilor de încărcare operează o singură stație, în timp ce mai puțin de 5% din totalul locațiilor au instalate trei sau mai multe stații de încărcare.

Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare se află în zona de retail.  Dealerii auto dețin cea de-a doua cea mai mare pondere în ceea ce privește infrastructura de încărcare rapidă, dar multe dintre acestea sunt semi-publice. Rețelele de benzinării au înregistrat cea mai mare creștere în 2022 în privința construirii stațiilor de încărcare electrică, cu focus pe stațiile rapide și ultra-rapide (74% din total).

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.