România și-a propus ca până în 2030 să instaleze capacități de energie regenerabilă de 10 GW, dintre care 2GW urmează să fie montați în următorii doi ani, iar alți 3 GW până în 2025, a declarat Elena Popescu, Director General al Direcției Generale Politici Energetice și Green Deal din Ministerul Energiei, în cadrul celei de-a noua ediții a Energy Strategy Summit, organizate de Energynomics.
„Ne-am propus 10 GW în eolian și fotovoltaic până în 2030 pentru că acesta este și un jalon în PNRR și suntem constrânși ca în acest an să încheiem contracte pentru 1.500 MW. Am împărțit schema de 10 GW în două, 5 GW vrem să îi facem accelerat, iar restul să urmeze calea evaluării pe scheme de ajutor de stat. Vom merge pe 5 GW până în 2025, dintre care 2 GW vor fi anul acesta și 3 GW în 2025. Anul acesta va fi o licitație pentru 2 GW și alta în 2025 pentru 3 GW”, a spus Popescu.
Strategia de decarbonare a fost transmisă recent către Comisia Europeană și România a ales scenariul cel mai ambițios de atingere a neutralității climatice în 2050. Totodată, până în 30 iunie România trebuie să transmită la Bruxelles revizuirea acestui plan, dar se află într-o ”ușoară întârziere”. În planul național integrat, fiecare sector economic trebuie să își stabilească ținte și măsuri de atingere a acestora, iar pretențiile CE sunt mari.
România susține utilizarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon ținând însă cont de faptul că se află într-o zonă geografică vulnerabilă unde accesul la gaze sau electricitate de la statele învecinate nu este întotdeauna facil. Autoritățile lucrează și la crearea unui mecanism pentru diferență care ”începe să prindă contur” și care este menit să susțină adoptarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. Această intenție a fost deja notificată Comisiei Europene.
Din acest motiv, scopul principal al României este securizarea necesarului de electricitate și de gaz iar pentru obținerea acestuia trebuie să utilizeze toate resursele cu emisii mici de carbon, inclusiv gazul natural. România va trebui să atingă în 2030 o țintă de energie regenerabilă care nu poate fi mai mică de 33-34% din consumul brut la nivel național. Pentru reușita acestui plan, autoritățile trebuie să ofere predictibilitate investitorilor și stabilitate în recuperarea investiției.
”Nu e vorba de viteză, ci trebuie să fim foarte atenți la securitatea energetică, mai ales că s-a luat decizia eliminării cărbunelui până în 2030. Gazul asigură flexibilitate și dă posibilitatea creșterii accelerate a regenerabilelor. Ținta de regenerabile pentru 2030 trebuie să țină cont de ce se poate realiza la nivel sectorial. Degeaba suntem ambițioși dacă la nivel sectorial sunt probleme. Trebuie să stabilim niște ținte cât mai realiste pentru România. Sunt multe investiții în tehnologii curate pe care le avem de făcut pentru a ne atinge țintele în 2030 și 2050. Fără infrastructură nu putem crește ponderea regenerabilelor iar aici avem în vedere inclusiv investițiile în rețeaua de transport și distribuție”, a spus Popescu.
Totodată, România este presată să accelereze producția de energie din surse regenerabile mai ales că din sistemul energetic național vor dispărea capacități de producție de 5.000 MW odată cu închiderea, în 2030, a tuturor termocentralelor pe cărbune. În plus, între 2027 și 2029 vor fi indisponibili alți 700 MW odată cu intrarea într-un proces de retehnologizare a reactorului 1 de la Cernavodă. România se bazează pe reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă pentru a compensa deficitul de capacități indus de închiderea sectorului de cărbune, iar potrivit lui Popescu, nu vor fi probleme în punerea în funcțiune a unității 3 până în 2030. Acestor proiecte li se alătură cel al reactorului nuclear modular, care nu înregistrează întârzieri până acum și care are șanse să fie implementat până în 2028 sau în anul respectiv. Însă, din calculele făcute de Ministerul Energiei, vor fi necesare cantități uriașe de energie regenerabilă ca să acopere necesarul de hidrogen pentru decarbonarea industriei și a transporturilor, iar energia care va fi generată de viitoarele reactoare nucleare modulare se pretează ”foarte bine” pentru producerea de hidrogen. ”Plecând de la aceste date, trebuie să accelerăm producția de energie regenerabilă”, a adăugat Popescu.
Pentru a reduce impactul acestor investiții la consumator, România intenționează să utilizeze banii din Fondul pentru Modernizare în schema contractelor pentru diferență. Potrivit lui Popescu, este o soluție inovativă care a stârnit și interesul Comisiei Europene și care, dacă va fi funcțională, ar putea fi preluată și de alte state.
Ca parte a tranziției energetice, guvernul a pus în consultare publică și strategia privind hidrogenul pe întregul lanț de valoare, de la producție la consumul final, până în 20 iunie, dată după care va elabora un prim draft care va fi trimis Comisiei Europene. Prin strategia pentru hidrogen, autoritățile încearcă să creeze un document cât mai comprehensiv, dar ”este greu să dai direcții clare în economia hidrogenului cât încă sunt directive în dezbatere la nivel european”.
”Multă lume spune că nu este loc și pentru regenerabile și pentru nuclear, dar din toate analizele noastre reiese că este loc pentru că nu vorbim de o Românie izolată, ci suntem în acest mediu geografic unde e multă nevoie de energie”, a mai spus Popescu.
Energy Strategy Summit 2023 a fost organizat de Energynomics cu sprijinul ABB, ASTRASUN Solar, BCR, CEZ Romania, Eaton Electric, Electrica Furnizare, Electro Service RB, Elektra Renewable Support, EnergoBit, Enevo Group, E.ON, Finder, Huawei, MET România Energy, OMV Petrom, OX2 România, Phoenix Contact, Photomate, ProCredit Bank, REI Grup, Renomia Gallagher, Romgaz, Schneider Electric, Signify, Transelectrica, Taw Energy, Volt, WIKA, Wiren, Alexandrion Group, Aqua Carpatica, Klarmedia și Mobexpert.