Depozitul care trebuia finalizat în acest an destinat stocării deşeurilor radioactive rezultate din activitatea Nuclearelectrica, evaluat la aproximativ 450 milioane de euro, va fi construit în 2020, posibil cu ajutorul unor investitori privaţi, a spus directorul general al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), instituția de sub Ministerul Economiei care se ocupă de proiect.

 „Studiul de fezabilitate este în curs de revizuire. Ce este cert este că acest depozit se va face. Ar putea fi făcut cu parteneri străini, care să aibă până la jumătate din participație, sau români”, a declarat directorul ANDR, Florin Tătar. Amânarea a intervenit ca urmare a faptului că Nuclearelectrica nu a luat o decizie privind inițierea lucrărilor de extindere a vieții operaționale a reactorului I, mai spune reprezentantul agenției.

„Noi suntem pregătiţi să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1, de unde vor proveni noi deşeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar durata de viaţă este de maximum 30 de ani. Ţinem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei.”, a precizat Florin Tătar.

Depozitul care trebuia construit până în acest an ar fi depozitat deșeuri slab și mediu radioactive rezultate din arderea uraniului de către reactoarele de la Cernavodă. Pentru cele puternic radioactive, un depozit este necesar a fi ridicat până în 2052-2055, construcție estimată la aproape jumătate de miliard de euro. Potrivit unui expert senior al ANDR, în acest moment toate deșeurile provenite de la cele două reactoare comerciale și de la reactoarele de cercetare de la Pitești și Măgurele sunt stocate intermediar pe platforma centralei de la Cernavodă.

În prima fază, construcția depozitului ar presupune investiţii de 40 milioane de euro, urmând ca treptat să fie extinsă. „Noi suntem pregătiţi să facem opt module de depozitare pentru început, cu o investiţie de 40 milioane de euro, iar, în timp, planul este să extindem depozitul pe 40 de hectare, iar atunci investiţia se va ridica la peste 400 milioane de euro în total.”, susține directorul agenției.

Din declarațiile lui Florin Tătar reiese că investiția are mai multe surse de finanțare: fonduri provenite dintr-o taxă de 2 euro/MWh plătită de Nuclearelectrica și credite.  Mediafax notează că până în noiembrie 2013 Nuclearelectrica ar fi virat Trezoriei statului prin ANDR 545 milioane de lei în contul taxei amintite pentru finanţarea construcţiei depozitului.

Construcția depozitelor nucleare, în strânsă corelație cu dezvoltarea energiei nucleare

Energia electrica generată și consumată acum în România provine în proporție de 20% din resurse nucleare, și potrivit planurilor deja cunoscute, energia nuclear-electrică poate câștiga în pondere până la a se dubla în mix. Spre exemplu, senatorul Șerban Valeca, președinte al consiliului științific al Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești, a afirmat recent că România nu are nevoie doar de două reactoare noi, ci de trei, și că aproape jumătate din necesarul de energie național va fi asigurat prin această metodă.

„Resursele energetice clasice sunt în curs de epuizare la nivel mondial, iar consumul de energie va creşte la nivelul anului 2050. Studiile şi prognozele arată că energia verde nu poate asigura mai mult de 30% din necesarul mondial din cauza volatilităţii ridicate. Iar industria are nevoie de energie stabilă, în bandă.

De asemenea, transportul va deveni din ce în ce mai mult electric, de la automobile la trenuri. În cazul particular al României, avem nevoie să înlocuim centralele termo vechi, cu randamente mici.”, spune acesta. Pentru că România va consuma în 2025 de două ori mai multă energie decât în 2000, Șerban Valeca spune:  „Mai avem nevoie de încă o centrală nucleară cu două reactoare, care sper să fie de ultimă generaţie.”

Întețirea programelor de cercetare și comerciale de energie nucleară va trebuie însoțită de o infrastructură de depozitare a deșeurilor slab, mediu și înalt radioactive. Înafară de depozitare în facilități aflate în apropierea centralei de la Cernavodă, o unitate intermediară de stocare, România nu dispune de un depozit propriu-zis pentru deșeuri înalt radioactive.

Facilitățile de la Saligny sunt bune pe termen scurt (judecând pe scala timpului raportată la durata de viață a particulelor radioactive), iar depozitul de la Băița din Bihor este utilizat doar pentru stocarea deșeurilor slab și mediu radioactive rezultate din activități de laborator, chimice ori medicale.

Reactor nuclear demonstrativ de generația a patra la Mioveni

În decembrie 2013, ICN Piteşti, ANSALDO Nucleare şi Agenția Italiană pentru Noi Tehnologii, Energie și Mediu (ENEA) au iniţiat un consorţiu pentru implementarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator – nr.r) în România, în valoare de un miliard de euro, prin care va fi realizat un reactor nuclear de demonstraţie de generaţia a patra, răcit cu plumb. Acesta va fi amplasat pe platforma ICN Piteşti de la Mioveni. Șerban Valeca spune că sunt mari șanse ca o proporție covârșitoare (80%-90%) dintre fondurile necesare să provină de la Comisia Europeană, iar restul să depindă de România.

Senatorul susține că proiectul ALFRED este destinat identificării unei tehnologii mai rapide și mai ieftine de construcție a reactoarelor nucleare, care să permită și un ciclu de viață mult mai extins pentru combustibilul nuclear utilizat. Scopul este ca de la reactorul demonstrativ de 120 MW să se ajungă la scala unui reactor lead-cooled de 600 MW care să lucreze la o temperatură de 550 grade Celsius.