Sistemul energetic Românesc că se găsește într-o stare de “subzistență”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Astfel, sistemul energetic nu mai este unul capabil să funcționeze în condiții de siguranță și eficiență, în orice moment din an și indiferent de condițiile meteo sau geopolitice. Funcționarea sistemelor energetice românești (electricitate, gaze naturale, termoficare) sunt la bunul plac al stării vremii. În fapt ele subzistă de la un an la altul, de la o lună la alta de la o zi la alta.
Sistemele de termoficare. Sistemele de termoficare reprezintă, teoretic, metoda cea mai eficientă de a asigura necesitățile energetice ale locuitorilor dintr-o localitate. Teoretic, deoarece practica din România a demonstrat contrarul. În urmă cu 30 de ani existau sisteme de termoficare în peste 300 de localități, astăzi mai sunt oficial doar 47 de localități unde mai există sisteme de termoficare, majoritatea dintre acestea găsindu-se în insolveță sau la limita functionaltății economice. Problemele tehnice, dar și cele de neadaptabilitate a sistemului la cerințele consumatorilor fac ca aceste sisteme să fie într-o fază de subzistență energetică, cu un număr mare de defecte, cu parametri de funcționare afectați de condițiile de temperatură exterioară și falimentare în afara subvențiilor.
Sistemele de electricitate. Timp de 10 ani, România a vehiculat cifre false, care arătau statutul nostru de mega-producător zonal de energie electrică. Cifre care în fapt țineau în viață subvenții ascunse pentru energia termică, fără ca acele capacități de producere a energiei electrice să mai existe sau să mai poată fi folosite în fapt. Consecința este că în anul 2019 am trecut de două ori aproape de un blackout și în prezent sunt zile în care importăm la limita capacității maxime de import, ori de câte ori lipsa vântului, a energiei solare și a apei din baraje ne aduc într-o situație-limită de funcționare. Putem astfel afirma că și acest sistem este la ”mâna vremii” din punct de vedere al producerii de electricitate.
Sistemele de gaze naturale. România a conceput un sistem unitar de producție-import-transport-înmagazinare-distribuție-consum în urma cu 60-70 de ani. Această construcție fizică a rămas în vigoare și astăzi, fără să mai fie adaptată noilor cerințe funcționale cu care ne confruntăm astăzi. Astfel, sistemul de gaze naturale este puternic dependent de evoluția temperaturii aerului, fiind supus unor grele încercări de operare, ori de câte ori temperatura scade sub -15C.
Consumatorii. Consumatorii diferitelor forme de energie se confruntă adesea, cu o calitatea slabă a serviciilor și a parametrilor necesari funcționării echipamentelor (în special în momente cu vreme nefavorabilă). La aceasta se adaugă măsurile ineficiente din domeniul energetic din ultimii 20 de ani care au determinat creșteri masive de preț pentru energie, aducând jumătate din populația României în sărăcie energetică.
”Apreciem că România a involuat de la un sistem energetic armonizat, puțin influențabil de condițiile de vreme (în general doar în situații unor condiții de vreme extremă) – la un sistem de subzistență energetică, în care aproape orice modificare a parametrilor climatici creează mini-crize energetice.
”Este important să se înțeleagă că nu doar creșterea capacităților de producție reprezintă o prioritate, ci mai ales regândirea unui nou sistem energetic producție-transport-distribuție-stocare-consum, care să răspundă noilor cerințe de consum. Deasemenea, se impune aducerea la cunoștința opiniei publice situația dificilă în care ne găsim, dependența tot mai mare de importuri energetice și faptul că urmează un deceniu de tendințe crescătoare ale prețului la energie și gaze”, a mai spus expertul.
”Asociația Energia Inteligentă apreciază că este necesară recunoașterea acestei stări de prealertă energetică, în care subzistăm energetic și demararea urgentă a reconstruirii unui Sistem Energetic Național care să fie din nou pregătit să facă față oricărei situații în acord cu Pactul Ecologic European. Aceasta trebuie să fie însoțită de o reformă a sistemului fiscal, unde energia nu mai trebuie văzută ca ‘vaca de muls’ pentru îndestularea bugetului de stat, nivelul fiscalității din energie trebuind să scadă, dând astfel posibilitatea ca prețurile să fie accesibile pentru consumatori”.
