Creșterea performanței energetice a clădirilor, responsabile pentru 40% din consumul de energie și 36% din cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă, este esențială pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică extrem de ambițioase ale Uniunii Europene. În condițiile în care rata de renovare rămâne foarte redusă, revizuirea Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) va introduce noi măsuri pentru accelerarea tranziției verzi până în 2030, pentru decarbonizarea completă a sectorului clădirilor până în anul 2050, susține România Eficientă.
Noile reglementări incluse în propunerile de revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) vor presupune schimbări consistente pentru sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european. Adoptarea acestora are rolul de a asigura un traseu mai clar al tranziției energetice juste și echitabile spre neutralitatea climatică, care va aduce beneficii sociale și economice considerabile și va consolida securitatea energetică la nivel european.
Revizuirea EPBD susține îndeplinirea obiectivului principal de atingere a standardului ZEB la nivelul întregului parc imobiliar al Uniunii Europene, până în anul 2050. Astfel, până în anul 2028, toate clădirile publice noi vor respecta standardul ZEB (consum zero de energie), urmate de toate celelalte tipuri de clădiri noi, până în anul 2030; termenul limită pentru renovarea aprofundată la standard ZEB a fondului de clădiri existente este anul 2050.
În acest scop, strategiile naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre UE vor fi înlocuite de Planuri naționale de renovare a clădirilor, cu obiective prestabilite pentru anii 2030, 2040 și 2050, care vor include și rate anuale de renovare.
Standardele minime de performanță energetică (MEPS) pentru clădirile nerezidențiale impun renovarea aprofundată a minim 16% clădiri cu cele mai slabe performanțe energetice până în anul 2030, și minim 26% până în 2033.
În stabilirea obiectivului național de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre vor urmări reducerea consumului mediu de energie cu 16% în 2030 și cu până la 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului va trebui să fie realizată prin renovarea stocului de clădiri rezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice.
Statele membre UE vor beneficia de flexibilitate în dezvoltarea sistemului certificatelor de performanță energetică la nivel național, urmând să asigure folosirea exclusivă a literelor de la A la G pentru desemnarea claselor energetice în care vor fi încadrate clădirile. În ceea ce privește pașapoartele de renovare, introduse ca instrument voluntar de facilitare a renovărilor aprofundate, acestea vor face obiectul unei anexe separate a EPBD, care va detalia cerințele care trebuie respectate.
Scăderea consumului energetic și decarbonizarea clădirilor vor fi susținute și prin introducerea de politici și măsuri pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili folosiți pentru încălzire și răcire, cu termenul limită în anul 2040.
De asemenea, implementarea tehnologiei solare, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și economic și fezabil din punct de vedere funcțional, va fi subiectul unor cerințe și termene limită diferențiate pentru clădirile noi, clădirile publice, clădirile rezidențiale și nerezidențiale. Instalarea tehnologiilor solare pentru clădirile publice existente va fi realizată progresiv, din decembrie 2027, începând cu clădirile cu cea mai mare suprafață, procesul urmând să se încheie cu echiparea celor mai mici clădiri, până în decembrie 2030. Tot din decembrie 2027, toate clădirile nerezidențiale existente, care trec printr-un proces de renovare majoră, trebuie să încorporeze tehnologia solară.
Nu în ultimul rând, clădirile vor contribui la promovarea mobilității ecologice, prin asigurarea infrastructurii electrice necesare, prevederile fiind diferențiate pentru clădirile nerezidențiale noi și existente, respectiv pentru clădirile rezidențiale noi.