România nu ar trebui să își risipească resursele naturale folosind electricitatea pentru a produce hidrogen pe care, ulterior, să îl retransforme în energie, dar la randamente scăzute, a declarat Dumitru Coman, CTO al Chimcomplex, cu ocazia conferinței “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România”, organizate de Energynomics.
„Am auzit că vrem locomotive pe hidrogen. E foarte frumos, dar nu cred că bogăția acestei țări trebuie să fie risipită pe proiecte pentru care avem alternative importante. Dacă tot avem energie verde, de ce să nu folosim locomotive electrice? Sau locomotive care să transporte camioane, așa cum fac și alte țări? Astfel, decarbonizarea în transporturi poate fi făcută realmente cu succes și cu tehnologii validate și existente. Este hidrogenul chiar cea mai bună opțiune pe care o avem sau este un generator de risipă? În opinia mea, risipirea bogăției acestei țări ar trebui să fie oprită”, a spus Coman.
Nu avem o competiție între tehnologii în procesul de decarbonare a transportului, a subliniat, ca răspuns, Cătălin Stancu, Senior Expert la firma de consultanță Horváth. “Evident că în orașe și pentru transportul feroviar, electricul va fi opțiunea principală. Nimeni nu spune că se elimină transportul electric din CFR! Problema este ce faci cu multele zone unde nu ai infrastructură. Ar fi imposibil, cu banii pe care îi avem la dispoziție, să electrificăm tot transportul feroviar din România. Cele 12 trenuri [alimentate cu hidrogen] despre care vorbim vor intra exact pe rute principale care au probleme cu electrificarea, gen Craiova sau Pitești”, a subliniat Cătălin Stancu.
Chimcomplex produce hidrogen din apă de peste 60 ani, ajungând în prezent la o cantitate de aproximativ 6.000 tone pe an și are proiecte integrate pentru o majora producția până la 12.000 tone pe an. Totodată, compania captează și utilizează CO2 de peste 50 ani și obține energie din hidrogen de peste zece ani.
Pe plan mondial, în 2020, piața hidrogenului a reprezentat 3.546 TWh hidrogen, echivalentul a 950 GW de electroliză a apei, ceea ce a generat afaceri de aproximativ 110 miliarde euro și a produs simultan emisii de aproximativ 900 milioane tone de CO2. În 2022, au fost consemnate doar proiecte mici de hidrogen verde (de exemplu, un proiect de electroliză de 8 MW în Spania, altul de 17 MW în Suedia și unul de 5 MW în India.
„Vorbim despre energia solară, dar ea are la bază tot hidrogenul, iar noi ne propunem să facem un lucru pe care efectiv nu-l înțeleg: dacă avem energie curată, verde, ne propunem să o transformăm în hidrogen și pe urmă să transformăm hidrogenul din nou în energie. Toate aceste transformări au randamente inginerești, adică se ajunge ca dintr-un MWh de energie verde inițială să reconvertim prin vectorul hidrogen la un randament de cel mult 30%. Dacă vorbim despre lichefiere, nici 10% nu mai putem reconverti pentru că lichefierea este un mare consumator de energie”, a precizat Coman.
El a adăugat că cea mai bună și eficientă utilizare a hidrogenului este în domeniul chimiei, acolo unde poate să obțină cea mai bună valoare adăugată. De altfel, o mare parte din proiectele de producere a hidrogenului din lume au ca obiectiv folosirea acestuia în industria chimică.
DESCARCA PREZENTAREA LUI DUMITRU COMAN
Din punctul de vedere al lui Coman, combustibilii sintetici care se bazează și pe hidrogen pot fi o opțiune a viitorului. Un alt domeniu în care industria chimică joacă un rol esențial este agricultura. Practic, nu există altă soluție pentru a se asigura securitatea alimentară a planetei fără îngrășăminte chimice. În plus, nici industria militară nu poate funcționa fără derivatele de amoniac fabricat din hidrogen, iar multe ramuri industriale depind de prelucrarea metanolului care este dependent de hidrogen (provenit din gaz metan).
„Recomandarea mea este să luăm mai mult în calcul hidrogenul ca vector în chimie, să îl folosi pentru aplicațiile care îi dau cu adevărat valoare adăugată. Trebuie să fim atenți și către ce direcții se îndreaptă lumea. O bună parte din proiectele de hidrogen au avut ca scop chimizarea hidrogenului pentru obținerea de metanol sau amoniu. Vrem, nu vrem, lumea, chimia noastră, are nevoie în continuare de carbon. Depinde de unde îl luăm. Dacă îl luăm din captare, putem să înverzim multe tehnologii, iar hidrogenul va avea un rol important”, a spus Coman.
Conferința “Proiectul Hidrogen – ce pregătește România” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support și Horváth.
Cu această ocazie, a fost lansat volumul „Discuții despre vectorul de energie hidrogen”, publicat de Editura Didactică și Pedagogică în colecția „Academica energie” sub semnătura autorilor Ioan Iordache, Dumitru Chisăliță, Hans Marius Shuster, Cristian Călin și Oana Dumitrean.