Comisia Europeană (CE) a inclus mai multe proiecte energetice care vizează şi România pe o listă de 250 de „proiecte de interes comun” la nivelul Uniunii Europene, cu finanţare totală de aproape 6 miliarde euro, pentru perioda 2014-2020. Proiectele includ gazoductele Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru „infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al CE.
Astfel, proiectele care vizează AGRI includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.
Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.
România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).
Totodată, Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea).
Noi conducte de gaze naturale, pe hârtie
UE vrea un minimum de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia şi Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria şi prin Marea Adriatică către Italia.
Printre proiecte se numără un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia – Albania – Italia (Trans-Adriatic Pipeline – TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia – ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.
În piață au mai existat proiecte care au implicat România, cum ar fi Nabucco, care însă nu s-au bucurat de susținere politică. În schimb, un proiect care a fost pus în aplicare deja, gazoductul TAP – ales în această vară de companiile care dezvoltă o explatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa- a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România.
Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan şi Turkmenistan) către România şi include construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline – TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).
Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).
România ar putea primi noi fonduri pentru interconectare regională
Comisia intenţionează să susţină lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.
România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.
Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.
Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2, se arată în comunicat.
Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.