Românii au fost în 2022, la fel ca şi în 2021, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la producția de deşeuri municipale, dar şi în ceea ce priveşte reciclarea acestora, conform datelor publicate de Eurostat.

Astfel, în 2022, o persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 513 kilograme de deşeuri municipale, cu 19 kilograme sau 4% mai puțin decât în 2021 (532 de kilograme), dar cu 46 de kilograme mai mult decât în 1995 (467 de kilograme).

Cantitatea de deşeuri municipale variază foarte mult între statele membre UE. În 2022, „campioni” la producția de deşeuri municipale în UE sunt austriecii (827 de kilograme per persoană) şi danezii (787 de kilograme). La polul opus sunt românii care în 2022 au produs „doar” 301 de kilograme de de deşeuri municipale per cap de locuitor, uşor în scădere față de cele 302 kilograme de deşeuri municipale/cap de locuitor produse în 2021, conform Agerpres.

Când vine vorba de reciclare, datele Eurostat arată o scădere a cantității de deşeuri reciclate în UE până la o medie de 249 de kilograme pe cap de locuitor în 2022, de la o medie de 264 de kilograme pe cap de locuitor în 2021.

Potrivit datelor Eurostat, Austria (516 kg), Danemarca (411 kg) şi Germania (409 kg) au avut în 2022 cele mai mari cantități de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE. La polul opus sunt: România (36 kg), Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg), care au cele mai mici cantități de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE.

Comisia Europeană a transmis, miercuri, României un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2008/98/EC privind deşeurile.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizație. Conform Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.

Tratatul de aderare al României la UE a dat termen autorităților până la 16 iulie 2017 pentru a respecta aceste reguli în ceea ce priveşte 101 gropi de gunoi. Întrucât această obligație nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020.

Până în prezent, România a închis şi reabilitat 92 de depozite de deşeuri.

Termenul pentru închiderea şi reabilitarea celor nouă depozite de gunoi rămase este 2026-2028 pentru cinci dintre ele şi este incert pentru celelalte patru. Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România, care are acum două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ionuț Sorin Banciu, a declarat că România mai are şapte depozite de deşeuri municipale aflate într-o situație incertă, pentru care nu au fost demarate lucrările de închidere din cauza lipsei surselor de finanțare.

„La momentul declanşării procedurii, discutăm de depozite menajere, practic depozite municipale care nu fuseseră închise în momentul 30 octombrie 2020, când s-a declanşat procedura de infringement. Între timp, o parte dintre ele au fost închise, în principal din surse proprii ale UAT-urilor. Mai sunt două care sunt în curs de închidere. Deci, rămân practic şapte într-o situație incertă, care nu au demarat lucrările de închidere, pentru că principala problemă este lipsa surselor de finanțare. Suntem în curs de a găsi o soluție pentru finanțare prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă al cărui Ghid încă nu s-a finalizat. A fost un Ghid de finanțare pe POIM. POIM-ul a expirat în 31 decembrie 2023. Au fost prinse surse de finanțare pentru închiderea depozitelor de deşeuri menajere pe PODD, pe exercițiul financiar 2021-2027. Sunt făcute studii de fezabilitate şi proiecte în diferite faze. Aşteptăm, practic, acest Ghid să fie lansat şi ca beneficiarii, primăriile sau AFM-ul să depună cereri de finanțare pentru ele”, a declarat Ionuț Sorin Banciu.