În ultimele săptămâni, ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, s-a referit insistent la necesitatea adaptării Pactului Verde european la specificul național și la competitivitatea economică a fiecărui stat membru.
În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. […] Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. sursa
Politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc. Și, ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social și strategic. sursa
Orice modificare de poziționare strategică provoacă emoție și incertitudine, iar reacțiile din industria energetică au început să vină, ceea ce l-a forțat pe ministru să revină cu precizări suplimentare.
Măsura este răspunsul pentru dilemele energetice care macină multă lume: Green Deal, cărbune/gaz vs. regenerabile vs. nuclear. All of the above, susțin eu. […] Chiar dacă centralele pe cărbune sunt cele mai poluante, o abordare pragmatică este absolut necesară. Trecerea la o energie curată și ieftină trebuie să fie treptată, chibzuită, nu pe tiparul orb al terapiei șoc impuse de Green Deal, care poate sună bine, dar nu este bine. Vom trece cu atenție de la cărbune la gaz și de la gaz la energie nucleară. Plus hidro, solar, eolian, stocare. Geotermal, biomasă, hidrogen. Cum ziceam, ALL OF THE ABOVE. sursa
Avem deja un posibil model de repoziționare față de Pactul Verde european, din partea Franței, care propune o strategie bazată pe dezvoltarea de piețe curate, nu neapărat verzi, prin stimularea cererii europene pentru produse cu emisii reduse de carbon, standardizarea etichetelor ecologice și implementarea achizițiilor publice verzi. Potrivit unui document transmis la Bruxelles în luna decembrie și sintetizat de Contexte, Parisul pledează pentru o revizuire a directivelor privind achizițiile publice europene, astfel încât să se creeze o preferință clară pentru producția europeană și să se limiteze accesul companiilor din afara UE care nu au acorduri de reciprocitate cu blocul comunitar. Pe lângă aceste măsuri, Franța propune crearea unor mecanisme financiare inovatoare, precum o Bancă pentru Electrificare, inspirată din modelul Băncii de Hidrogen, și ajustarea regulilor pieței de carbon pentru a proteja sectoarele industriale expuse competiției globale. Mai precis, Parisul a trimis la Bruxelles note specifice privind sectoarele chimic, siderurgic și auto.
Deocamdata, România, prin vocea ministrului Burduja, pune accent pe protejarea competitivității economiei și pe securitatea energetică, atrăgând atenția asupra riscurilor pe care le implică o tranziție verde accelerată și rigidă. Oficialul român avertizează asupra pericolului ca politicile de mediu ale UE să fie aplicate uniform, fără a lua în considerare specificul național al fiecărui stat membru. În acest sens, oficialul subliniază importanța resurselor proprii, precum gazele naturale din Marea Neagră, care pot juca un rol esențial în asigurarea stabilității energetice pe termen mediu și lung.
Cum ar putea arăta un document similar celui propus de Franța, în cazul României? Acesta ar putea să includă elementele de mai jos, listate de ministrul Burduja într-o postare pe Facebook.
Cheia pentru o tranziție de succes este simplă:
- Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
- Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.
- Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
- Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii. (sursa)
Rămâne de clarificat în ce fel s-ar putea reflecta aceste principii în măsuri concrete care să țină cont sau să modifice regulamente, directive și mecanisme de finanțare europene, precum și documente programatice adoptate deja de România. Acestea sunt principalele repere în baza cărora investitorii și-au construit și își fundamentează proiectele din România. O strategie care să îmbine ambițiile climatice cu realitățile economice și geopolitice ar putea include adaptarea obiectivelor de reducere a emisiilor la particularitățile mixului energetic național, reconfigurarea unor ținte și termene limită în tranziția energetică și susținerea unor proiecte majore de infrastructură energetică pentru a întări securitatea aprovizionării.
În fine, România ar putea propune o revizuire a mecanismelor de finanțare ale UE astfel încât să se asigure că fondurile europene sprijină nu doar energia regenerabilă, ci, în mai mare măsură decât în prezent, modernizarea și diversificarea infrastructurii energetice în ansamblul său. Nu în ultimul rând, ar trebui identificate noi forme de sprijin pentru regiunile și sectoarele economice afectate de tranziția energetică, odată identificate cu precizie.
Pe 13 februarie, la conferința “Piața de energie – realitățile anului 2025”, organizată de Energynomics, ministrul Sebastian Burduja și reprezentații industriei energetice vor dezbate schimbările pe care le anticipăm începând din acest an. ÎNSCRIE-TE AICI!
Energynomics începe anul prin a provoca și a facilita o discuție 360° pe temele presante care vor redefini prioritățile și direcția de dezvoltare a industriei energetice. La eveniment vor participa înalți reprezentanți ai autorităților, alături de membri ai celor mai importanți jucători din piață și ai asociațiilor profesionale. Ei vor contribui la conturarea unui dialog dinamic și constructiv, abordând provocările actuale și oportunitățile de dezvoltare din sector. Dezbaterile vor oferi o perspectivă clară asupra strategiilor de investiții, a reglementărilor în vigoare și a inițiativelor menite să sprijine dezvoltarea și inovația. Prin prezența unor experți de top, evenimentul va facilita schimbul de idei și soluții concrete pentru viitorul industriei.