Hidrogenul este una dintre cele mai promițătoare tehnologii de stocare a energiei pe termen lung, iar România are o șansă în plus față de alte state europene să dezvolte această tehnologie pentru că are la dispoziție toate sursele de energie care por produce ”hidrogen curat”.
”Pe termen scurt, hidrogenul trebuie să devină competitiv cu soluțiile pe care le înlocuiește din perspectiva costurilor de producție, transport și distribuție. Este esențial pentru România să prindă acest tren pentru că, din păcate, din toate statisticile europene, ne batem pentru ultimul și penultimul loc pentru ce înseamnă inovare și nu vorbesc doar despre inovarea fundamentală, ci vorbesc de toate tipurile de inovare”, a declarat Cătălin Stancu, Associated Senior Expert la firma de consultanță Horváth, cu prilejul conferinței „Proiectul Hidrogen – ce avem în România”, organizate de Energynomics.
Potrivit lui Stancu, România se clasează pe ultimul loc în UE din perspectiva indexului privind cercetarea și inovarea.
”Acel index este de 35, în condițiile în care 100 este media unei țări care are o organizare decentă pentru dezvoltare tehnologică și inovare. Intrarea măcar în unele zone de inovare în domeniul hidrogenului ar da șansa României de a intra în logica de inovare tehnologică și de competitivitate”, a adăugat Stancu.
Pentru producerea de hidrogen la costuri acceptabile, unitățile de electroliză ar trebui să funcționeze cel puțin 4.500-5.000 de ore, ceea ce echivalează cu un factor de capacitate de 55%. Deocamdată, România nu dispune de suficientă energie verde care să alimenteze unitățile de electroliză.
În domeniul hidrogenului, potențialul României se concentrează pe sectoarele cu cel mai mare impact asupra reducerii amprentei de CO2, cum ar fi industria și transporturile.
Totodată, România beneficiază de potențialul de a produce hidrogen curat utilizând întreg spectrul de resurse și disponibilitatea locală. Potrivit datelor furnizate de Horváth, cererea de hidrogen a României pentru anul 2030 a fost estimată în intervalul 237-396 de mii de tone. Utilizarea unei astfel de cantități de hidrogen ar reduce nivelul de emisii de CO2 cu 3-5 milioane de tone.
Mai multe regiuni din țară pot deveni ecosisteme de hidrogen (H2 Valleys) având în vedere utilizatorii industriali și potențialul local al resurselor. “Hydrogen Valley” este o zonă geografică stabilită cu precizie în care hidrogenul servește mai mult de un sector sau aplicație finală în mobilitate, industrie și energie.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CĂTĂLIN STANCU
Cele cinci zone identificate prezintă condițiile de bază pentru a susține dezvoltarea ecosistemelor de hidrogen sunt București-Ploiești-Târgoviște-Pitești, Constanța-Medgidia-Călărași-Slobozia, Cluj-Târgu Mureș-Sighișoara-Sibiu-Sebeș, Galați-Brăila-Tulcea și Craiova-Slatina-Târgu Jiu.
”Ideal e să ai resursele energetice la locație ca să produci ieftin”, a subliniat Stancu.
Conferința „Proiectul Hidrogen – ce avem în România” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul Aplind, Delgaz Grid, Horváth, Photomate și Transgaz.