România va trebui să se preocupe și de eficientizarea consumului de energie în rândul clădirilor rezidențiale particulare, nu doar al blocurilor, pentru că sunt cele mai numeroase clădiri din țară. „Trebuie să ne uităm și la clădirile individuale care sunt cele mai numeroase la nivel național. Din păcate, în acest moment, această componentă este ignorată”, a declarat Mihai Moia, director executiv al Asociației pentru promovarea eficienței energetice în clădiri (ROENEF), la conferința “Orașe inteligente“, organizată de Energynomics.

Clădirile generează cel mai mare consum de energie pentru încălzire și răcire și produc cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Nevoia de renovare și eficientizare a acestor imobile este ”uriașă” pentru că România are un stoc de cădiri foarte ineficiente energetic, dar acestea vor trebui renovate conform standardelor nZEB.

”Ne-am stabilit niște ținte naționale, iar asta înseamnă că avem nevoie de bani. Dacă vrei să construiești acum, noile clădiri trebuie să aibă consum aproape zero de energie. Dar câți dintre actorii din piață cunosc ce înseamnă asta? Din păcate, cred că foarte puțini și asta e prima provocare: cum facem să promovăm ce înseamnă cu adevărat cerințele pentru clădirile noi”, a adăugat Moia.

Renovarea stocului de clădiri reprezintă o condiție prealabilă pentru atingerea oricăruia dintre obiectivele ecologice ale UE, clădirile fiind responsabile de consumul a 40% din energia primară și de 36% din emisiile de CO2.

Cererea de energie a fondului imobiliar din UE trebuie redusă cu 80% până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale UE privind neutralitatea climatică și îndeplinirea angajamentelor Acordului de la Paris.

Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung prevede un buget necesar de 13 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor până în 2030 în vederea respectării angajamentelor europene cu privire la rata de renovare, reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. ”S-a înțeles greșit că PNRR e un panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor. El trebuie să fie o complementaritate. Mai este nevoie și de o viziune pe termen lung în ce privește renovările și construcția de clădiri noi eficiente energetic”, a continuat Moia.

El a adăugat că, în ultimii ani, în România au fost derulate mai multe proiecte-pilot în domeniul construcțiilor ecologice, dar ele nu au fost replicate la nivel național din cauză că know-how-ul acumulat în acest domeniu nu a fost transmis mai departe.

Potrivit ROENEF, fiecare milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor generează în medie 18 noi locuri de muncă.

Conferința “Orașe inteligente“ a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri, între care ABB, ENGIE Romania, Finder, Flash Lighting Services, Photomate, REI Group, SIXT.