România este clasată pe locul 24 în cel mai recent raport privind indicele Global Energy Architecture Performance elaborat de către Forumul Economic Mondial, în colaborare cu Accenture. Parte a inițiativei WEC privind modelarea viitorului energiei, indicele de referință al performanțelor sistemelor energetice din 127 de țări are la bază 18 indicatori care acoperă trei dimensiuni fundamentale: accesul la energie și securitate, sustenabilitate și contribuția la creșterea economică.

România înregistrează un scor de 0,7 (pe o scară de la 0 la 1) și este acum cu 15 poziții mai sus, față de nivelul de referință din 2009. România înregistrează rezultate bune în toate cele trei dimensiuni: creșterea economică și dezvoltarea (0,66), accesul la energie și securitatea (0,79), sustenabilitatea mediului înconjurător (0,65). România este mai bine cotată decât Republica Cehă (31), Canada, Olanda sau Belgia, și mult mai bine decât Federația Rusă (48) sau Statele Unite (52) – etichetate cu „performanță medie”.

În ultimii cinci ani, „lumea a asistat într-adevăr la o schimbare structurală fără precedent în sistemul energetic mondial”, scriu autorii raportului. Consumul mondial de energie a continuat să crească, iar bazele economice ale producerii energiei au cunoscut schimbări semnificative. Piețele globale de energie se transformă în direcţia unei infrastructuri sustenabile, astfel că „multe țări au stabilit planuri ambițioase pentru noile arhitecturi energetice, având drept scop să profite de evoluțiile tehnologice și să-şi diversifice sursele de aprovizionare pentru a răspunde nevoilor în creştere de energie și pentru a-şi îmbunătăţi securitatea”.

Statele cele mai bine clasate au dimensiuni şi caracteristici foarte diferite. În timp ce mulți dintre cei mai buni performeri din acest an tind să fie țări mai degrabă mici, atât în ceea ce privește dimensiunea produsului intern brut, cât și în ceea ce privește populația și, de obicei, sunt economii avansate, un număr semnificativ de țări nu se încadrează în aceast șablon.

Excepțiile demonstrează faptul că puține constrângeri limitează atingerea unor performanțe ridicate. De fapt, performerii de top vin în toate formele și dimensiunile. Diferenţele dintre ei subliniază potențialul oricărei țări de a face îmbunătățiri în ceea ce privește furnizarea către populație a unei energii sigure, accesibile și sustenabile, indiferent de contextul general.

Țările europene domină clasamentul. Ca și în anii precedenți, țările din Europa continuă să dețină multe dintre primele 20 de poziții din EAPI, cu excepția Columbiei (8), Noii Zeelande (9), a statului Uruguay (10) și a statului Costa Rica (14). Această performanță puternică este susținută de avantajele care vin dintr-o lungă istorie de coordonare între națiunile europene, care constituie un model de cooperare regională. Aceste țări înregistrează un nivel deosebit de ridicat în utilizarea forțelor pieței (reflectate în niveluri scăzute de distorsionare a prețurilor) și în diversitatea mixului energetic. Cu toate acestea, multe dintre aceste țări au în continuare nevoie de îmbunătățiri semnificative, în special în continuarea asigurării securității în aprovizionare, având în vedere nivelul scăzut al resurselor la nivelul continentului.

Cei mai mari consumatori de energie din lume nu performează la cel mai înalt nivel. Consumatorii mari de energie continuă să se lupte pentru a ajunge în poziții de top în cadrul EAPI. Pe de o parte, se dovedesc a fi puternice din anumite privinţe și încep să intre pe traiectorii pozitive în alte privinţe, China (95), India (87), Japonia (45), Federația Rusă (48) și Statele Unite (52) fie au coborât în clasament faţă de nivelul de referință din 2009, fie au înregistrat doar progrese minime. Consumul lor de energie îl depăsește cu mult pe cel al celor mai performante țări din top 20. Consumatorii mari trebuie să își intensifice eforturile și să depășească provocarile inerente pe care le pun sistemele lor energetice mari și complexe; aceasta le va permite să aibă un impact disproporționat de pozitiv asupra arhitecturii energetice globale. Cum piețele mondiale de energie depind de performanța economiei globale, sectorul energetic mondial va continua sub presiune atâta timp cât aceste țări – unele dintre cele mai mari economii din lume – au probleme în a depăși performanțe mediocre.

Cele mai bine cotate țări sunt tot mai deconectate de din restul clasamentului, din punct de vedere al performanțelor. Începând cu anul trecut, primele 20 de țări cu cele mai performante rezultate au reușit dublarea scorului mediu EAPI, faţă de cele ale celorlalte țări. Această diferență în îmbunătățirea performanței reflectă o consolidare suplimentară a sectoarelor energetice în țările care au deja rezultate bune și o oportunitate pentru alte țări de a înțelege mai bine aceste aspecte – în ultimă instanță, pentru a le putea adapta la contextul propriilor procese de tranziție.