România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele şi jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 şi 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte şi jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN şi aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor şi reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (preşedinte), împreună cu ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene (vicepreşedinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloş şi secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor şi investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea şi soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârşitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, MIPE îndeplineşte rolul de coordonator național şi punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea şi punerea în aplicare a PNRR.
„Pentru sfârşitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte şi jaloane şi obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România îşi îndeplineşte toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârşitul anului 2021, cât şi cele cu termen de finalizare 31 martie şi 30 iunie 2022 şi vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum ştiți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce priveşte beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări şi suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 îşi va urma parcursul procedural şi ne pregătim pentru a doua, în această toamnă”, a precizat ministrul Marcel Boloş.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare şi Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane şi ținte, față de 10-20, cât şi-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare şi reziliență, doar 13 state membre, printre care şi România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane şi ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021.