Potrivit Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), depus la Comisia Europeană în aprilie 2020, autoritățile române au în vedere implementarea mai multor proiecte pilot și demonstrative pentru promovarea utilizării hidrogenului în producția de energie electrică și în sectoarele industriale. Pentru a promova decarbonizarea și adoptarea acestor noi tehnologii, va trebui să existe o consolidare a cadrului legal, este precizat într-un raport publicat recent de CMS. Documentul menționează, de asemenea, necesitatea de a intensifica eforturile pentru cercetare și inovare, creșterea și diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea resurselor educaționale, precum și sprijinirea proiectelor care promovează creșterea utilizării hidrogenului.
În următorii câțiva ani, se anticipează că guvernul României va promova și încuraja decarbonizarea economiei, industriei și afacerilor prin sprijinirea introducerii de noi tehnologii, precum hidrogenul și pilele de combustie, pentru reducerea emisiilor și protejarea mediului. Pentru moment, România nu a elaborat încă o legislație specifică, iar aceasta va fi esențială pentru dezvoltarea hidrogenului pe viitor.
Abia recent, politicile și programele guvernamentale au inclus hidrogenul printre resursele menite să ajute atât la decarbonizare, cât și pentru securitatea energetică. În PNIESC-ul României, „promovarea utilizării hidrogenului” este menționată ca o modalitate de a atinge securitatea energetică. Guvernul României a adoptat recent un Memorandum inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și susținut de Ministerul Educației și Cercetării. Documentul propune pentru următoarea perioadă de programare (2021-2027) finanțarea primului hub din România dedicat hidrogenului, pentru cercetare și dezvoltarea utilizării acestuia – considerat un „combustibil al viitorului” – în transporturi, termoficare și generarea de energie nucleară.
La 24 iulie 2020 Legea energiei a fost modificată prin Legea 155/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor
naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative (Legea 155) pentru a include prevederi privind producția de hidrogen. Conform Legii 155, cadrul general de reglementare privind hidrogenul va fi stabilit de către autoritatea de reglementare în domeniul energiei, ANRE.
Operare ANRE va elabora reglementările tehnice și comerciale privind funcționarea unui terminal de hidrogen și metodologia de stabilire a tarifelor aferente în termen de șase luni de la primirea cererii de autorizare a construirii terminalului. Tarifele pentru serviciile prestate de operatorul terminalului de hidrogen, privind exploatarea terminalului (ex. instalații de stocare a hidrogenului), sunt stabilite de operatorul economic în cauză. Acestea vor fi aprobate de ANRE și publicate pe pagina web a operatorului.
La sfârșitul anului 2020, ANRE a publicat în Monitorul Oficial mai multe ordine care conturează un cadru legal pentru proiectele de hidrogen: Ordinul 200/2020 privind aprobarea Condițiilor-cadru de valabilitate aferente autorizației de înființare a instalațiilor noi de producere a hidrogenului, Ordinul 201/2020 privind aprobarea Condițiilor-cadru de valabilitate aferente licenței de exploatare comercială a noilor instalații de producere a hidrogenului și Condiția de Valabilitate 2020 asociată autorizației de înființare pentru noi unități de producere a hidrogenului.
Pe de altă parte, deși Legea 214/2020 prevede un program cuprinzător de dezvoltare a rețelelor inteligente la nivel național, nu este inclusă nicio referire specifică la infrastructura de hidrogen.
Producție Legea 155 a introdus obligativitatea deținerii unei licențe pentru producerea comercială a hidrogenului. În curând, se așteaptă elaborarea legislației secundare care va furniza prevederi de reglementare suplimentare în ceea ce privește acordarea de licențe și funcționarea producției de hidrogen.
Conectare și distribuție Potrivit Legii 155, ANRE va trebui să stabilească condițiile și standardele pentru injectarea hidrogenului în rețelele de gaze naturale existente. Acest lucru va facilita transportul hidrogenului prin rețeaua de gaze naturale și va trebui să fie în conformitate cu propunerile așteptate în strategia națională pentru hidrogen.
Transport, import și export În martie 2017, a fost înființat Cadrul Național de Politică pentru Dezvoltarea Pieței privind Alternativele de Combustibil în Sectorul Transporturi și Instalarea Infrastructurii Relevante în România. Legislația națională și politicile în domeniu nu menționează niciun număr specific de stații de alimentare cu hidrogen care urmează să fie dezvoltate.
De asemenea, România, nu a elaborat un cadru legal specific privind proiectarea, autorizarea, construcția și exploatarea stațiilor de alimentare cu hidrogen.
Politica privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi stabilește cerințele minime pentru crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și puncte de realimentare pentru gaz natural comprimat sau lichefiat și hidrogen. De asemenea, evidențiază tehnici comune pentru punctele de reîncărcare și realimentare, precum și cerințele privind informațiile utilizatorului.
Separat, Legea 37/2018 privind promovarea transportului ecologic prevede că autoritățile publice locale, regiile autonome și companiile private care furnizează servicii de transport (ex. companiile de taxi) sunt obligate să se asigure că cel puțin 30% din totalul parcului lor viitor este constituit din „soluții de transport ecologice”. Acestea pot include vehicule electrice, hibride, hibride plug-in sau pe bază de hidrogen („FCV”), motoare alimentate cu gaz natural comprimat, motoare de propulsie cu gaz natural lichefiat și motoare de propulsie cu biogaz.
Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi stabilește cerințe minime pentru crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și puncte de alimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat și hidrogen, care urmează să fie implementate prin politici naționale de reglementare. De asemenea, propune specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare și realimentare, precum și cerințe privind informațiile necesare utilizatorului.
Există o discuție între factorii de decizie pentru remodelarea legislației existente în domeniul energiei și, ca atare, este de așteptat ca legislația și normele care sprijină decarbonizarea să fie actualizate și simplificate în curând. La nivel național și local, factorii de decizie ar trebui să găsească modalități adecvate de promovare a noilor tehnologii, cum ar fi hidrogenul, pentru a atrage investiții internaționale și interne. Oficialii guvernamentali promovează creșterea conștientizării cu privire la rolul hidrogenului și, de asemenea, afirmă că este de o importanță capitală ca România să adopte o strategie națională privind hidrogenul.
Din perspectivă financiară, utilizarea instrumentelor de stabilire a prețurilor pentru a oferi stimulente pentru transportul cu emisii scăzute de carbon va fi utilă pentru a ajuta la implementarea hidrogenului în sectorul transporturilor din România. Aceasta poate fi realizată prin încurajarea achiziției de vehicule rutiere „verzi”, utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon și prin reducerea utilizării mașinilor în general. Printre instrumentele specifice deja implementate pentru atingerea acestor obiective se numără reducerile de taxe pentru vehiculele ecologice (de exemplu, hidrogen, metan și vehicule electrice).
Proiectele pe bază de hidrogen pot fi, de asemenea, eligibile pentru mecanismul Contractelor pentru Diferență. Acesta este în prezent dezvoltat de Ministerul Energiei ca o opțiune viabilă pentru implementarea unei scheme de sprijin pentru dezvoltarea în România de noi proiecte pentru producția de energie cu emisii reduse de carbon .
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.