De mai bine de cinci ani, Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere României, prin intermediul acordurilor de stabilitate financiară, să reformeze şi să liberalizeze sectoare importante ale economiei, precum cel energetic. Colaborarea s-a extins în discuţiile cu FMI, dar şi cu alte instituţii internaţionale, precum UE şi Banca Mondială, şi în domeniul de taxare şi impozitare a activităţilor petroliere.

Orice examen dat de Guvern din când în când în faţa FMI este mai întâi dat zi de zi de Guvern în faţa propriei naţiuni, a spus jurnalistul economic şi Secretarul General al asociaţiei petroliere ROPEPCA, Daniel Apostol, în emisiunea Daily Income.

Referindu-se cu precădere la evoluţia sectorului de hidrocarburi în condiţiile de piaţă actuale, Daniel Apostol a precizat: „Într-un an în care industria petrolului este afectată de reducerea preţului ţiţeiului la o treime din cât era în 2014, firmele de profil văd că veniturile lor scad brutal, ceea ce le pune în faţa unei decizii grele: continuă sau nu continuă unele proiecte de investiţii. Această industrie planifică investiţii cu termen lung de viaţă. Stabilitatea proiectelor lor depinde de stabilitatea regimului fiscal pe cicluri lungi.”

Atât statele, cât şi firmele se află în situaţia de a-şi vedea diminuate sumele de bani pe care se pot baza în deciziile pe care le iau. Esenţial este ca părţile să găsească soluţii cu avantaje pentru fiecare, a argumentat reprezentantul ROPEPCA.

“Au fost întâlniri de lucru între ANRM, Ministerul de Finanţe, FMI şi reprezentanţii industriei de petrol şi gaze pentru a impune un regim fiscal cu beneficii de ambele părţi: statul să aibă siguranţa un câştig stabil, permanent, datorită menţinerii activităţii economice a sectorului de hidrocarburi, iar petroliştii să beneficieze de un regim fiscal cu care pot supravieţui.”, a spus Daniel Apostol.

Referindu-se la un studiu Deloitte care a evidenţiat accentuarea diferenței dintre redevențele și impozitele aplicate pentru domeniul petrolier în România și media europeană, Daniel Apostol a concluzionat: „Nivelul redevenţelor şi regimul fiscal în general trebuie să ţină cont de toate datele din teren şi de contextul de piaţă. Au fost realizate cercetări care arată că nivelul general fiscal al industriei româneşti este peste media europeană. Se poartă acum o discuţie dacă se impune un impozit suplimentar pe profit. Eu susţin că trebuie să urmărim ce fac alte state europene, care au dispus o relaxare fiscală care să permită industriei să trăiască.”

În România, cota efectivă a impozitelor pe activitatea de upstream a crescut de la 13,9% la 15% la sfârșitul lui 2014, respectiv 15,7% la 30 iunie 2015.