Alternativa la decarbonizarea industriei este închiderea ei, dar România dispune acum de suficiente fonduri pentru a putea să planifice investițiile în reducerea emisiilor. Totodată, având în vedere nivelul „nemaiîntâlnit de finanțare” disponibil, România trebuie să devină și un producător de tehnologie, nu doar un consumator, a declarat Mihai Bălan, președintele Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA), în cadrul conferinței „Noul val de regenerabile”, organizate de Energynomics.
”Este clar că nu putem să fim doar consumatori de tehnologie. Pentru a ne integra în lanțul valoric european al energiei curate, trebuie să devenim și producători, și furnizori de tehnologie. Avem potențialul acesta atât la nivel de finanțare, cât și la nivel de resursă umană. Doar că ne trebuie un pic de ambiție. Alternativa la decarbonizarea industriei este închiderea industriei. Nu există altă soluție și, cu cât conștientizăm mai repede și trecem dintr-o narativă conservatoare în care ne uităm la pachetele (legislative – n.r.) europene ca obligații, ca acum trei ani, către o gândire progresistă în care ne aliniem totuși mai repede la ce se discută la Bruxelles și vedem și oportunitățile, nu doar bătăile de cap pe care ni le aduc aceste ținte (de energie regenerabilă – n.r.), cu atât va fi mai bine”, a spus Bălan.
Procesul de electrificare a economiei și societății este inevitabil și beneficiază de finanțări generoase din partea UE, prin diverse programe precum ‚Fit for 55’, RePowerEU sau ‚net zero emissions’. De altfel, există o cerere foarte mare din partea consumatorilor casnici și industriali pentru investiții în proiecte de producere a energiei în panouri fotovoltaice.
În ultimii 7-8 ani, în România nu s-au mai construit noi capacități de generare a energiei din surse nepoluante, iar până în 2030, an în care România și-a asumat construirea a cel puțin 7.000 MW în unități regenerabile, mai sunt tot opt ani. Pentru realizarea acestor obiective, România va trebui să își traseze ”niște traiectorii de creștere pe termen lung”.
Planurile tuturor autorităților din România sunt raportate la Planul integrat Energie Schimbări Climatice publicat în 2020, numai că între timp, de la nivel european au fost lansate noi programe și ținte de energie verde. Spre exemplu, planul european ‚Fit for 55’ propune ca România să construiască 8 GW de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, nivel aproape dublu față de ce își propunea România în 2020.
În plus, există și interes pentru producerea de hidrogen verde, dar numai acest obiectiv singur presupune existența a cel puțin 10 GW de energie regenerabilă în plus până în 2030. Totodată, există obligația de a avea panouri solare pe clădirile rezidențiale până în 2029, iar acest lucru presupune construirea câtorva GW de energie regenerabilă.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI MIHAI BĂLAN
Toate aceste investiții presupun însă și existența unei forte de muncă pe măsură. Pentru ca România să se poată încadra în țintele de energie regenerabilă, în 2026 va avea nevoie de 40.000-70.000 angajați numai în domeniul instalării de panouri solare. ”Cred că putem spune de pe cum că nu avem nicio șansă să găsim acești angajați și nici nu prea e timp să îi pregătim. De aceea, primele parcuri mari care se construiesc acum se fac și cu forță de muncă importată, din păcate”, a adăugat Bălan.
În plus, piața producției de echipamente pentru sectorul fotovoltaic este extrem de concentrată, 95% fiind controlată de China, astfel că este posibil ca la un moment dat, oferta să fie limitată. ”Este un grad de concentrare de 95%, mai mare decât cel al surselor de gaz pentru Europa. Dacă înlocuim o dependență cu alta nu rezolvăm mare lucru și e un risc major ca în anii următori, pe măsură ca va crește cererea globală de panouri fotovoltaice, să vedem și un deficit în furnizare”, a mai spus Bălan.
Conferința „Noul val de regenerabile” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: ABB, BCR, Eaton Electric, EnergoBit, EnergoPower, Enevo Group, Phoenix Contact, Photomate, REI Group, Simtel, Volt, Wiren.
Eu spun de cel puțin trei ani cu suprafața acoperișurilor clădirilor, nu doar cele rezidențiale, este foarte puțin exploatată în România. A trebuit să devină obigatoriu ca până în 2029, toate clădirile rezidențiale să aibă panouri fotovoltaice, ca să începem să facem și noi ceva. Să vedem ce iese cu primăria sectorului 1, în privința voucher – lor de 1000 lei. Ca inginer vă spun că în patru ani, 2022 – 2026, vor absolvi suficienți ingineri electroniști, IT-iști, electrici și energeticieni ca să putem face treabă. Întrebarea este dacă firmele vor fi dispuse să le plătescă salarii mari, pentru a nu fi tentați să plece ”afară”, în condițiile în care doar Germania are nevoie de 171 300 tehnicieni. Ca vorbitor de germană și engleză, văd clar cum firmele din nord-vest – ul Europei și-au întețit eforturile pentru găsirea și angajarea celor cu pregătire tehnică. Conform IRENA, în 2021 sectorul PV a furnizat 4,3 milioane de locuri de muncă, adică peste o treime din numărul actual la nivel global. Credeți-mă, niciun tehnician nu ar pleca departe de familie, pentru 3500 euro / lună, dacă ar putea câștiga aici 1700 – 1800 euro / lună.