”Suntem obișnuiți să vorbim despre viitor, dar viitorul a venit peste noi. Când vorbim de planificare – avem deja în lucru PNIESC, probabil cel mai important document, poate mai important decât strategia energetică – e timpul să arătăm ambiție la nivel de stat; ca industrie sigur avem ambiție”, a spus Mihai Bălan, Policy Officer RWEA, în cadrul Energy Strategy Summit 2019, un eveniment organizat de energynomics.ro.
Declarațiile oficiale arată că PNIESC va fi îmbunătățit, iar eolianul și solarul trebuie luate în calcul întrucât sunt cele mai ieftine tehnologii de generare.
”Înțelegem îngrijorarea autorităților pentru consumator, considerând astfel că schema suport din trecut a fost o greșeală, dar în această logică de ce condamnăm consumatorul la încă o greșeală – adică să nu-i dăm acces la cele mai ieftine tehnologii de generare? Eolianul și solarul sunt cele mai ieftine, dar sunt în Plan cu o cotă mică”, a spus Bălan.
E pregătit sistemul pentru încă 4.000 MW în eolian?
Conform unui studiu realizat la cererea RWEA, investitorii vor genera noi capacități eoliene de 3-4.000 MW până în 2030, ceea ce va majora capacitatea existentă a acestui segment la 6-7.000 MW, iar cota de regenerabile a României ar urca la 35%, după investiții de circa 19 miliarde de euro (în scenariul oficial se estimează 22 miliarde de euro). Circa 5,5 miliarde de euro sunt disponibili deja pentru România prin programele de finanțare europene 10c și 10d până în 2027.
”Dar ce facem cu 10c și 10d? Observăm că e o tendință să dăm câte puțin la fiecare [sector], să nu se supere nimeni. Și ce-am rezolvat? Am prefera să vedem o abordare strategică, în care avem un obiectiv și să folosim inteligent fondurile pentru a ne atinge acel obiectiv. Dacă finanțăm toate proiectele în 2021 și dăm câte puțin la fiecare, o sa ajungem într-un impas: o să construim noi capacități de generare și o să ne dăm seama că nu avem cum să le integrăm. Și nu lăsăm absolut nici o soluție tehnologiilor noi. Pentru că în 2021 nu o să avem nici cadru de reglementare, nici business case pentru stocare, pentru hidrogen, pentru sector-coupling. Hai să avem o abordare etapizată. Să vedem ce trebuie construit la început – distribuție, transmisie, pe urmă capacități de generare și pe urmă să finanțăm și stocarea, hidrogenul și ce ne mai trebuie ca să atingem obiectivele pentru 2030 și 2050. Printr-o traiectorie liniară ne va fi mai ușor în viitor”, a mai spus Bălan.
El susține că sectorul energetic are nevoie de inovație și schimbare, cu puțin mai multă ambiție.
”Tehnologiile pentru stocare, demand-side management, e-mobility, practic, tehnologiile pentru integrarea unui mix mai mare de regenerabile în rețea sunt aici și încep să aibă sens din punct de vedere economic. Avem două soluții pentru a le adopta cât mai repede: fie o schemă suport, fie să creăm niște piețe dedicate pentru demand-side management (cum a făcut Polonia, cu rezultate foarte bune) și pentru stocare, piețe care să se adapteze la cerere și ofertă pe principii de piață. Această abordare ar produce rezultate mai bune decât o schemă-suport”.
RWEA își propune să pregătească 5.000 de mineri
Oficialul RWEA a menționat noul proiect de reconversie profesională a minerilor, desfășurat în Valea Jiului. ”Noi, cei de la RWEA am găsit un partener de lucru extraordinar în Ministerul Energiei pentru a pune la punct un centru de reconversie pentru câteva mii de mineri din Valea Jiului. Acestora le vom oferi o șansă să aleagă o altă meserie decât cea care pare să nu mai aibă un viitor foarte lung. Pentru ca tranziția energetică să reușească, e nevoie să atingă nu doar mințile, nu doar partea economică, ci și inimile oamenilor – mai ales în niște zone care au fost, vreme de 40-50 de ani, coloana vertebrală a sectorului energetic românesc și a industrializării în România. Avem un plan în acest sens și sper să-l începem cât mai repede”.
Hidrocentrala de la Tarnița nu este o soluție pentru regenerabile
Proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, lansat în comunism, ignoră realitatea curentă și nu ia în calcul parametrii industriei eoliene. ”Am auzit vorbindu-se despre Tarnița ca fiind o soluție de stocare adaptată regenerabilelor, în special eolianului. Eolianul are însă o problemă – e situat preponderent în Dobrogea, iar uneori vântul nu bate timp două săptămâni – or, Tarnița asigură o stocare pentru 6-8 ore. Nu e neapărat cea mai bună soluție pentru eolian, oricum nu ca unică soluție. Avem tehnologii noi, care au mai mult sens economic acum, care pot crea oportunități de investiții în România. Mi se pare că am ajuns în viitor și vorbim tot de proiectele vechi. Cred că e momentul să lăsăm fiecare generație să-și construiască proiectele sale”, a conchis Mihai Bălan.
