Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) împreună cu specialiști în energie, tehnologie, comunicare, legislație și reglementări lansează Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România, ediția 2023. Documentul susținut de jucători importanți din industrie la nivel local și internațional cuprinde analize de piață, interviuri, opinii și studii de caz și arată nevoia de a accelera investițiile în sector.

În contextul RePower EU, pentru a atinge noile ținte europene România are nevoie de o putere instalată de 11,5 GW în eolian, de trei ori mai mult față de capacitatea existentă. De asemenea, la nivel național este nevoie de 11,1 GW instalați în surse fotovoltaice, din care 6,1 GW în soluții „utility scale” și 5 GW în soluții „non-utility”, conform celui mai recent studiu realizat de RWEA și RPIA în colaborare cu Deloitte și E3-Modelling.

“Tranziția energetică este un proces complex, treptat, care depinde de o serie de variabile. Una dintre principalele provocări, cu un impact semnificativ asupra ambițiilor naționale și beneficiilor asociate, este legată de obiectivele stabilite prin PNIESC, care momentan sunt mult sub potențialul natural al țării noastre. Ce-ar fi dacă am transforma provocările în oportunități, marșând pe potențialul natural eolian și solar extraordinar pe care îl are țara noastră? Următorii ani reprezintă momentul perfect pentru ca România să înceapă să capitalizeze tranziția energetică, valorificând oportunitățile geopolitice”, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA.

“Următorii ani vor reprezenta un examen de maturitatea pentru piața de energie din România. Avem în față ocazia perfectă pentru ca energia regenerabilă să devină un catalizator al dezvoltării economice. Un sistem energetic bazat pe resurse verzi, cu o rețea de transport și distribuție dezvoltate și digitalizate, cu tehnologii inteligente și oportunități de angajare – așa va arăta viitorul dacă vom continua pe traiectoria potrivită”, a declarat Andrei Manea, director executiv RPIA.

Codul de Bune Practici cuprinde șapte capitole ce reflectă capacitățile instalate în surse regenerabile în țară, oportunitățile de investiții și de finanțare, schimbările legislative și de reglementare din ultimii doi ani, mecanismele de piață, provocările legate de dezvoltarea lanțului valoric național și piața forței de muncă. Documentul arată că noile ținte europene cresc potențialul de a crea locuri de muncă în economie. Într-un scenariu moderat, România are nevoie de 20.000 de noi locuri de muncă pentru operarea de parcuri eoliene și fotovoltaice, până în 2030.

Printre acțiunile cheie reflectate în Codul de Bune Practici pentru accelerarea investițiilor în energia regenerabilă se numără extinderea și optimizarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice, utilizarea inteligentă a fondurilor europene și naționale destinate sectorului energetic, diversificarea instrumentelor investiționale inclusiv prin încheierea de acorduri de achiziție a energie pe termen lung (PPAs) sau implementarea mecanismului contracte pentru diferență (CfD), încurajarea dezvoltării lanțului valoric național și a pieței forței de muncă. Totodată, un cadru legislativ și de reglementare stabil sporește încrederea investitorilor pe termen lung.

Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România este destinat tuturor actorilor implicați și părților interesate din mediul public și privat și poate fi consultat pe pagina web dedicată, goodpractice.rpia.ro. Acesta a fost realizat cu ajutorul partenerilor editoriali DLA Piper, Energy Policy Group și Deloitte România.

De asemenea, au contribuit la realizarea Codului de Bune Practici companiile TotalEnergies, JinkoSolar, Engie Romania, CEZ Romania, K2 Systems, Enel Green Power Romania, Aukera, PNE AG, Monsson, Alive Capital, Banca Transilvania, BCR, Huawei, OX2, WPD, Vlăsceanu & Partners, Parapet, Monsson, Lidl Romania.