Dacă unii analişti cred că scăderea preţului petrolului ar fi cea mai dură sancţiune pentru Rusia, alţii sunt de părere că sancţiunile nu vor fi chiar atât de drastice, având în vedere istoria asemănătoare în cazul Georgiei. Dincolo de opiniile împărţite, însă, SUA şi Europa continuă să caute soluţii eficiente de pedepsire a Rusiei ca urmare a alipirii Crimeei.
Exporturile anuale de petrol şi gaze în valoare de 160 miliarde de dolari în SUA şi Europa reprezintă arma lui Vladimir Putin pentru limitarea măsurilor punitive ale Occidentului. Este ştiut că Rusia a revenit pe scena mare a politicii mondiale tocmai datorită resurselor sale energetice. Încasările din cotaţiile mari au alimentat creşterea economică şi posibilitatea guvernului de a cheltui mai mulţi bani, iar Rusia a putut să folosească gazele şi petrolul drept arme de politică externă, comportându-se că o superputere energetică.
Nu este deloc de mirare că Statele Unite caută acum soluţii de pedepsire a Rusiei pentru anexarea Crimeei tocmai în această direcţie. SUA analizează varianta vânzării de petrol din uriaşele rezerve acumulate pentru a împinge în jos preţurile, soluţie recomandată, de altfel, de către miliardarul George Soros, dar şi de către mai mulţi analişti. Congresul american nu a rămas insensibil la această idee.
Vânzarea de petrol din rezerve strategice, unica soluție posibilă imediat pentru sancțiuni economice
Presa internaţională relata că au existat discuţii în Congres pentru eliberarea unor cantităţi uriaşe de petrol din rezerva de stat, ceea ce pare un sacrificiu pentru SUA, dar unul pe care se pare că şi-l permite, de vreme ce deţine rezerve de ţiţei de aproape 700 milioane de barili – cantitatea acoperă necesarul naţional pentru 200 de zile, în vreme ce legea impune rezerve echivalente cu consumul pe 90 de zile.
Dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezervă naţională de petrol, Statele Unite ar provoca deprecierea preţului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant şi fost consilier în administraţiile Ford şi Carter. O astfel de scădere a preţului petrolului ar genera Rusiei o scădere a veniturilor de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol şi gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, după cum estimează analistul.
Pe de altă parte, SUA analizează şi varianta exportului de gaze naturale către Europa, pentru a reduce dependenţă continentului de gazul importat din Rusia. Astfel, Statele Unite, care au beneficiat de livrările din exploatările de şist, ar putea juca rolul de cea mai mare putere energetică a lumii. Însă, aceasta este o soluţie ce necesită timp, nefiind pusă la punct infrastructura, aşa că vânzarea petrolului din rezerve reprezintă soluţia imediată şi cu impact major.
Manipularea cotațiilor petrolului ar putea avea efect de bumerang
Această strategie de influenţare a cotaţiilor barilului pe pieţele internaţionale poate fi eficientă doar dacă este coordonată la nivel global. Exportatorii trebuie să menţină livrările actuale astfel că excedentul de ţiţei din rezerva americană să aibă, într-adevăr, efect în cotaţii. Dar, să nu omitem faptul că preţuri mai mici înseamnă venituri în scădere pentru companiile petroliere din întreaga lume.
Preşedintele american Barack Obama a avut deja o vizită în Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, aliat al Statelor Unite, şi cea mai influentă în OPEC. De-a lungul timpului, în situaţii dificile Arabia Saudită a crescut livrările de petrol în funcţie de interesele americane. Anul trecut, Arabia Saudită a avut un excedent comercial de 103 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că are rezerve de bani şi deci şi-ar putea asuma pierderi din cotaţii mai mici ale petrolului. Irak-ul controlat de americani şi Libia post-Gaddafi revin în forţă pe piaţa mondială, de asemenea, cu cantităţi în creştere.
Cotaţia de referinţă a petrolului pe piaţa SUA s-a plasat în medie la 98,51 dolari pe baril în acest an, faţă de nivelul de 107,87 barili a cotaţiei Brent de la Londra, utilizată pe plan internaţional, inclusiv în Europa. Potrivit Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, situaţia din Ucraina a avut un impact nesemnificativ până în prezent, piaţă internă fiind influenţată mai mult de criza din Turcia, care a determinat fluxuri de capital către România.
Europa nu va susţine sancţiuni care ar limita exporturile de petrol şi gaze ale Rusiei
Sancţionarea exporturilor ruseşti ar priva guvernul de la Moscova de valută, dar preţul pentru consumatorii europeni ar fi prea mare, iar planurile lui Putin ar putea să nu fie oprite, este de părere Jeff Sahadeo, director la Institute of European, Russian and Eurassian Studies, din cadrul Carleton University. “Pe termen scurt ar fi foarte greu de pus în practică şi nu este clar dacă ar schimba comportamentul lui Putin. Dacă Occidentul ar recurge la cartea sancţiunilor energetice, problema ar fi cine va clipi primul”, spunea Sahadeo pentru Bloomberg.
Analişti ai Goldman Sachs Group, Bank of America şi Morgan Stanley sunt şi ei de părere că “Europa nu va susţine sancţiuni care ar limita exporturile de petrol şi gaze ale Rusiei”. Membrii europeni ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie au importat în 2012 din Rusia 32% din necesarul de petrol şi gaze. În 2013, UE, Turcia, Norvegia, Elveţia şi ţările balcanice au cumpărat din Rusia 30% din necesarul de gaze, majoritatea prin conductele care tranzitează Ucraina, potrivit datelor Departamentului Energiei al SUA.
Marc Lanthemann, analist la institutul de cercetări geopolitice Stratfor din Austin, Texas, consideră că nu se pune problema ca Europa să nu mai cumpere petrol şi gaze din Rusia. Europa ar risca să repete încercarea eşuată acum şase ani, de penalizare a Kremlinului pentru războiul din Georgia, când nu a putut să impună sancţiuni, recunoscând dependenţa de energia rusească. “Nu ne aşteptăm la sancţiuni prea dure“, conchide Lanthemann.
Sancţiunile energetice ar putea afecta clienţii Rusiei cel puţin la fel de mult că pe Rusia însăşi, a arătat Judith Dwarkin, economist şef la ITG Investment Research în Calgarty. Ea a explicat că este o dublă legătură. Piaţă europeană este foarte importantă pentru Rusia, iar Rusia este foarte importantă pentru piaţa europeană. În 2012, exporturile ruseşti de petrol şi gaze în UE au fost de 156,5 miliarde de dolari, sumă de 38 de ori mai mare decât a cheltuit SUA pe hidrocarburi din Rusia, potrivit Trade Map, statistică realizată de Internaţional Trade Centre cu sprijinul World Trade Organization şi ONU.
Afacerile giganţilor petrolieri străini se derulează normal în Rusia
Giganţii petrolieri occidentali cooperează în continuare cu grupurile energetice ruse, în ciuda faptului că este foarte posibil ca sancţiunile să fie extinse de la blocarea activelor oligarhilor apropiaţi Kremlinului către sectorul energetic, dar şi financiar sau militar. Uriaşul petrolier francez Total şi grupul energetic rus Lukoil au semnat recent un memorandum privind dezvoltarea zăcământului de şisturi bituminoase Bazhenov din Rusia, după cum declara Vagit Alekperov, şeful Lukoil, pentru agenţia rusă Interfax.
Grupul Total, prezent deja în Rusia, deţine o participaţie de 16% în Novatek, cel mai mare producător de gaze naturale după Gazprom. Acţiunile Novatek au scăzut pe bursă de la Moscova peste 10%, după ce SUA au impus sacţiuni pentru companiile americane care au legături cu oligarhul rus Ghenadi Timcenko, ce controla Novatek. Anterior, el şi-a vândut pachetul de acţiuni deţinute către traderul de petrol Gunvor pentru a nu fi afectat de sancţiuni.
Şi Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, controlat de stat, a semnat un acord cu grupul american ExxonMobil pentru dezvoltarea zăcământului de şisturi bituminoase Bazhenov, unde se află majoritatea rezervelor de şisturi bituminoase din Rusia.
Majoritatea marilor companii petroliere din Rusia, precum Lukoil, Rosneft şi Gazprom Neft, deţin terenuri pe Bazhenov şi au lansat proiecte pentru a începe exploatarea resurselor sale. Potrivit firmei de consultanţă Wood Mackenzie, ce activează în domeniul energetic, zăcământul Bazhenov ar conţine două trilioane de barili de petrol.
Exxon şi Rosneft au proiecte comune şi pentru explorare în Marea Neagră, în Oceanul Arctic, pentru testarea potenţialului Rusiei de a produce petrol din şisturi şi pentru extragerea de petrol în statul american Texas. În plus, cele două companii petroliere au semnat, anul trecut, procedurile de înfiinţare a companiei mixte Tuapsemorneftegaz SARL, care ar trebui să exploreze perimetre deţinute de Rosneft în Marea Neagră. Rosneft deţine 66% din companie, iar Exxon 33%.
La rândul său, grupul British Petroleum deţine aproximativ 2% din acţiunile Rosneft, după ce concernul rus de stat a achiziţionat anul trecut compania mixtă TNK-BP, al treilea producător rus de ţiţei. Acesta era deţinut în comun de către BP şi un număr de patru oligarhi.
La începutul lunii martie, Gazpromneft-Aero, divizia de carburanţi aerieni a grupului rus, a anunţat semnarea unui contract cu Lufthansa pentru alimentarea avioanelor-cargou ale grupului german, care utilizează aeroportul internaţional din Krasnoyarsk.
EconomicZoom.ro