România nu are nevoie de un al doilea val de investiții în capacități noi din surse regenerabilă, ne-a spus Sanda Abrudan, Head of Energy & Resources, Vice President Advisory & Specialised Lending Corporate Investment Banking, în cadrul UniCredit Bank. Mai degrabă este nevoie de „un flux continuu și sustenabil de investiții în următorii ani”. Din acest punct de vedere, perioada de până în 2030 este definitorie pentru că setează cadrul acestor investiții.
Cum vedeți evoluția pieței creditelor pentru finanțare verde, eficiență energetică, proiecte de energie verde și proiecte prietenoase cu mediul în următorii ani? Este mai activ segmentul IMM decât al marilor jucători? Se pot oferi și câteva procente de creștere pentru 2022 vs 2021, pe fiecare segment, dar și per total?
Cu siguranță vedem un interes crescut, atât pentru investiții în această zonă, cât și pentru susținerea acestor investiții prin produse de creditare.
În primul rând, considerentele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt deja incluse, într-o mare măsură, în toate deciziile legate de investițiile noi, și nu doar în sectorul energetic. Cu toții ne-am asumat obiective ESG: industria, transporturile, băncile, consumatorii, investitorii, etc.
România are mare nevoie de investiții în capacități noi și eficiente de producere a energiei care să înlocuiască energia scumpă, produsă din combustibili fosili, cu soluții mai ieftine, sustenabile și cu emisii scăzute. Și asta nu doar ca să ne îndeplinim obiectivele asumate la nivel european, obiective care sunt în curs de revizuire în creștere, dar și ca să creștem competitivitatea, atât a sectorului energetic, cât și a sectoarelor industriale, inclusiv cele energo-intensive. Creșterea competitivității înseamnă și prețuri mai mici ale electricității, iar singurul mod de a reduce prețul pe termen lung este să faci investiții în capacități noi din surse regenerabile.
Evoluția finanțărilor susține dinamică investițiilor în proiecte ‘verzi’ și care contribuie la obiectivele ESG. Procentul de creștere a acestor finanțări în 2022 a fost foarte mare (nu și în sumă absolută), dar aceasta și pentru că s-a plecat de la o baza modestă în 2021. Ca urmare a volatilității fără precedent și a prețurilor mari la electricitate în perioada 2021-2022, în 2022 am văzut mai mult interes pentru zona de eficiență energetică, inclusiv în capacități de producție de energie pentru autoconsum, atât în zona companiilor mai mici, cât și la consumatori industriali mari.
Începând cu 2023 vedem tot mai multe proiecte de investiții în capacități noi de producție de energie din surse regenerabile, de dimensiuni mari, care ajung în faza discuțiilor despre finanțare, dar vedem și credite acordate.
Este primul an, după o pauză de peste 10 ani, în care vedem în piață capacități noi de producție de energie care devin operaționale – probabil cumulat peste 500 de MW până la sfârșitul acestui an, la care se adaugă partea de prosuming.
Ca volum al creditelor acordate de noi, doar pentru proiecte regenerabile, în trimestrul 1 din 2023, procentul de creștere este de peste 20%. Crește de asemenea ponderea creditelor verzi în total credite acordate de bănci, dar nivelul este încă redus față de media la nivelul UE.
Ce ar trebui făcut pentru a avea mai multe PPA-uri în piață? Dar CfD-urile? Care este situația actuală și cum vedeți evoluția acestor instrumente pe termen scurt și mediu?
În piața de PPA-uri deocamdată vedem interes destul de limitat și e important să ne uităm la perspectivele părților implicate într-un asemenea parteneriat, pe lângă particularitățile pieței locale dar și a celor legislative, de reglementare.
Pe de o parte, producătorii de energie din surse regenerabile au costuri mai mari în România, în principal din cauza dezechilibrelor mari din rețea, a investițiilor deocamdată limitate în stocare și soluții de flexibilitate a rețelei, a gradului redus de digitalizare a rețelelor de distribuție și transport. Proiectele semnificative de investiții în capacități noi de producție abia acum au început să ajungă în faza discuțiilor despre finanțare, dar vedem și din partea investitorilor o tendință de amânare a deciziilor legate de PPA. Vedem și PPA-uri semnate în ultimele câteva luni, dar puține deocamdată.
De asemenea, vedem apetit încă redus al offtaker-ilor în a se angaja la prețurile de acum ale electricității și/sau la termene mai lungi ale contractelor, în principal datorită volatilității foarte mari a prețurilor.
Așadar, acest cumul de factori, dar și contextul temporar de piață reglementată și prețuri finale plafonate la consumatorii finali au făcut ca dezvoltarea pieței de PPA să fie mai redusă decât ne-am așteptat. Însă perspectivele de dezvoltare a pieței de PPA-uri sunt semnificative. În primul rând, ceea ce vedem tot mai mult este că sectorul de producție în general dezvoltă un mod nou de operare al activității, mai eficient, după volatilitatea extrem de mare a prețurilor electricității în ultimii doi ani. Așadar, vedem o atenție sporită pentru o abordare sistemică a modelelor de business, în sensul importanței crescute atât a asigurării materiilor prime (inclusiv energie), cât și a contractelor de vânzare (offtake), încă de la momentul finanțării investițiilor; fie că vorbim de un proces de producție/servicii (industrie, sector auto, telecom, etc), fie că vorbim de capacități noi de generare a electricității.
Practic investitorii și consumatorii deopotrivă se asigură tot mai mult că adresează tot lanțul de aprovizionare/producție/vânzare și astfel își reduc elementele de volatilitate din costuri și din venituri, ca să aibă un business plan solid și inclusiv pentru a obține susținerea finanțatorilor.
Important însă este că și pentru consumatorii industriali criteriile ESG sunt tot mai prezente în decizii, iar aceasta înseamnă și achiziții de energie ‘verde’. Vedem tot mai mulți consumatori finali care cumpără energie verde ca parte esențială în strategia lor de sustenabilitate. Iar PPA-urile corporate îi ajută să își reducă amprenta de carbon, să aibă previzibilitate în privința costurilor cu energia (ba chiar să le reducă) și în final să își crească competitivitatea în piața în care activează. Deci pentru consumatori semnarea unui PPA este și un instrument de acoperire a riscului de creștere a costurilor cu electricitatea.
Vedem importanța PPA-lor și în procesul consultativ actual referitor la noul design al pieței europene de electricitate, acestea fiind considerate un instrument eficient de susținere a dezvoltării de noi capacități.
În privința susținerii finanțării noilor capacități prin mecanismul CfD, este așteptată cu interes lansarea acestui mecanism cât mai curând anul acesta, atât de către investitori cât și de către băncile finanțatoare, și îl vedem ca fiind complementar PPA-urilor.
Care au fost cele mai mari motoare (drivere) de creștere a creditării și co-finanțării pentru 2022/ Q1 2023 pe segmentul verde? Care sunt împrumuturile tipice oferite de bancă, inclusiv în cazul co-finanțării proiectelor europene și care sunt condițiile – garanțiile, CAPEX-urile tipice și IRR-urile din ultima perioadă – acceptabile pentru investitori?
Creșterea creditării pe segmentul finanțărilor verzi vine în principal din investițiile în eficiența energetică și, mai recent, investiții în capacități noi de producție, de dimensiuni medii. Co-finanțări pe segmentul verde sunt așteptate de îndată ce vor fi avizate programele operaționale din perioada de programare de până în 2027, deocamdată nu sunt în derulate programe operaționale pe acest segment, în afară de apelurile deschise în PNRR.
Există însă instrumente de garantare (de la băncile instituționale, precum Banca Europeană de Investiții) la dispoziția băncilor comerciale care să faciliteze accesul la finanțare al anumitor categorii de investitori și anumite tipuri de proiecte verzi/sustenabile.
Împrumuturile specifice care se acordă pentru investițiile în capacități noi sunt împrumuturi în structuri de tip ‘project finance’ cu recurs pe activele proiectului în sine, garanțiile imobiliare și cele mobiliare (pe conturi, creanțe, contracte, inclusiv PPA). Importante în finanțările de acest tip sunt rapoartele de Due Diligence pe partea tehnică inclusiv de mediu, juridică, financiară, piața de electricitate și estimări de preț, asigurări specifice în proiect etc.
Ne dorim o creștere sustenabilă a finanțărilor sustenabile, aceasta înseamnă și elemente de prudențialitate în modul în care apreciem riscurile de piață dar și pe cele de credit.
Ca nivel al CAPEX-ului, vedem o revenire la o tendință de scădere după maximele atinse în ultimele 9-12 luni. Bineînțeles, situațiile diferă în funcție de soluția tehnică a proiectului și tipurile de panouri. La proiecte solare mai mari de 100 de MW vedem CAPEX-ul în intervalul 570,000-650,000 de euro pe MW (EUR/MW), doar CAPEX-ul cu centrala propriu-zisă, fără partea de racord care diferă de la proiect la proiect. La proiecte solare mai mici, costurile sunt ceva mai mari, în intervalul 600-700,000 EUR/MW.
La proiectele eoliene, CAPEX-ul este în zona de 1,100,000 EUR/MW (din care costul turbinei este aproximativ 900,000 de euro), la care se adaugă costuri care pot fi semnificative cu racordul la rețea, construcția civilă, infrastructură electrică, etc.
În ceea ce privește IRR-urile de proiect, un nivel realist pare a fi în zona de 9% la proiectele solare și 10-12% la cele eoliene. Depinde însă de mulți factori: de la soluția de racordare, la estimările avute în vedere de către investitori, în special cele legate de evoluția producției, costurile cu dezechilibrele (mai ales la proiectele eoliene), costurile de operare și mentenanță, evoluția prețului electricității etc.
Cum a evoluat segmentul prosumatorilor? Dar cel al parcurilor solare și eoliene de dimensiuni medii și mari? Ce oferă în plus UniCredit investitorilor?
Prosumatorii sunt un segment foarte dinamic al pieței, cu o creștere semnificativă în ultimii 3 ani, iar acest aspect contribuie tot mai mult la obiectivele și ambițiile tranziției spre energie verde. Interesul crescut pentru segmentul prosumatorilor este un lucru firesc în noul model de piață al energiei și este impulsionat în principal de doi factori. În primul rând prețurile mari ale electricității și îngrijorările tuturor categoriilor de consumatori în această privință, chiar și în contextul actual cu prețuri plafonate temporar. În al doilea rând, avansul tehnologic care modernizează funcționarea rețelelor și permite prosumatorilor să controleze producția și consumul.
În contextul țintelor naționale de energie verde, stimularea prosumatorilor trebuie să aibă un loc important, bineînțeles pe măsură ce distribuitorii investesc în soluții inteligente de contorizare și în rețele inteligente.
Conform operatorilor de distribuție, aceștia au înregistrat o creștere foarte mare a solicitărilor de racordare la rețea a prosumatorilor, de la câteva zeci în 2021, la câteva sute în 2022. La începutul acestui an aveam înregistrați 40.000 de prosumatori, iar pentru sfârșitul anului este estimat să fie depășit pragul de 100.000. Așadar, așteptările sunt să vedem în continuare creșteri semnificative, mai ales dacă autoritățile deblochează programele de finanțare existente și dacă vor introduce și alte instrumente pentru sprijinirea celor care doresc să devină prosumatori.
România este țara cu cea mai mare creștere procentuală a PIB în Europa, este poziționată bine din punct de vedere al duratei de autorizare a proiectelor, avem potențial important de resurse atât pentru capacități noi fotovoltaice, cât și eoliene, modalități și surse de finanțare există. Vedem tot mai multe proiecte care avansează spre faza de construcție și primele capacități noi operaționale anul acesta. Sperăm să vedem peste 500 MW până la sfârșitul acestui an (fără prosumatori) și peste 1.000 MW noi pe an în anii următori. România nu are nevoie de un al doilea val de investiții în capacități noi din surse regenerabilă, ci de un flux continuu și sustenabil de investiții în următorii ani. Perioada de până în 2030 este definitorie pentru că setează cadrul acestor investiții.
România chiar are sume record la dispoziție prin diferite mecanisme de finanțare și europene și locale, atât pentru producția de energie din surse regenerabile, cât și pentru măsuri de eficiență energetică. Ne dorim ca absorbția acestor fonduri să fie o prioritate pentru autoritățile din România.
Clienții noștri beneficiază de expertiza pe care o avem în piața de energie și servicii de structurare a finanțărilor specifice proiectelor de investiții, servicii de coordonare, agenție, servicii de consultanță în fuziuni și achiziții. UniCredit are o echipă puternică în Europa Centrală și de Est, cu specialiști locali sprijiniți de echipe de produs, cu experiență vastă, în centrele de business din Milano și Munchen.
Cum vedeți dezvoltarea pieței obligațiunilor verzi în România?
Pe acest segment nu s-a înregistrat un progres semnificativ până acum, numărul de emisiuni de obligațiuni verzi pe piața locală este redus. Pentru finanțarea proiectelor verzi investitorii consideră mai potrivite opțiuni mai puțin complexe și mai accesibile, atât ca proces, cât și din punct de vedere al costurilor.
Preocupările generale legate de „greenwashing” rămân o provocare pentru obligațiunile legate de sustenabilitate, care penalizează emitenții cu costuri de împrumut mai mari dacă nu îndeplinesc anumite obiective ESG, așadar raportarea și monitorizarea unor indicatori specifici va continua să fie o provocare. Condițiile economice și de piață dificile la nivel global și o tot mai mare atenție asupra percepției de greenwashing temperează ritmul de creștere pe acest segment.
La nivel global, emisiunile de obligațiuni legate de proiecte de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) au atins un nivel ridicat în prima parte a acestui an și este estimat să atingă nivelul de 900 de miliarde de dolari, susținut de emisiuni noi de obligațiuni verzi în Europa, investițiile în capacități noi regenerabile fiind principalul motor de creștere.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
