Deși România este implicată în câteva proiecte-cheie de transport al energiei electrice din lista PCI-PMI, participarea sa rămâne relativ modestă în comparație cu principalele țări europene. Cu doar șase proiecte, România se situează în urma Franței (21), Germaniei (16) și Italiei (11) și este la egalitate cu Belgia.

În plus, majoritatea proiectelor României se află încă în stadii incipiente, cu studii de fezabilitate și acorduri inițiale, mai degrabă decât în implementare activă. În schimb, țări precum Franța, Germania și Austria – mult mai multe decât Polonia, Grecia sau Ungaria, de exemplu – avansează cu un număr semnificativ mai mare de proiecte, ceea ce sugerează o abordare mai agresivă a tranziției și integrării energetice. Dacă România dorește să joace un rol mai important în peisajul energetic european, va trebui să își accelereze calendarul de proiecte, să asigure finanțarea și să consolideze colaborarea regională pentru a crește ritmul de implementare.

 

Consolidarea legăturii Ungaria-România

Interconectarea electrică Ungaria-România este un proiect-cheie care vizează intensificarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică, îmbunătățirea eficienței pieței și consolidarea securității energetice. Condusă de MAVIR în Ungaria și Transelectrica în România, inițiativa se află încă în faza incipientă, semnarea unui memorandum de înțelegere (MoU) fiind încă în așteptare. Acest acord va permite dezvoltarea liniei aeriene de 400 kV (LEA) între Debrecen și Oradea, un pas crucial în consolidarea interconexiunilor nord-sud în Europa Centrală și de Sud-Est (NSI Est). Proiectul, care ar trebui să fie operațional până în 2030, va stimula în mod semnificativ integrarea și reziliența energetică regională.

Pe partea română, pregătirile avansează pentru al doilea circuit al LEA de 400 kV între Nădab și Békéscsaba, termenii de referință pentru achiziția de proiecte fiind deja finalizați. De asemenea, investițiile interne progresează, contractul de servicii de proiectare urmând să fie semnat până la 28 februarie 2025.

Prioritatea imediată rămâne încheierea memorandumului de înțelegere între MAVIR și Transelectrica, care va permite pregătirea studiului de traseu și stabilirea punctului de conexiune transfrontalieră. Termenul-limită pentru această etapă este 30 iunie 2025.

 

Coridorul nordic CSE: O legătură între România și Serbia

Coridorul CSE Nord este o inițiativă crucială menită să îmbunătățească interconectivitatea energetică între România și Serbia, să consolideze cooperarea regională și să faciliteze un schimb de energie electrică mai eficient. Dezvoltat în comun de EMS în Serbia și Transelectrica în România, proiectul avansează în ritmuri diferite în fiecare țară. În timp ce autoritățile române sunt în curs de reluare a licitației pentru serviciile de proiectare, Serbia face progrese constante în dezvoltarea infrastructurii sale.

În ceea ce privește Serbia, o etapă-cheie este obținerea preconizată a licențelor pentru secțiunile din jurul Belgradului până la sfârșitul anului 2024, un pas esențial în asigurarea implementării fără probleme a proiectului. În plus, se anticipează în viitorul apropiat alinierea deplină între partea sârbă și partea română în ceea ce privește interconectarea, asigurând o abordare coordonată a dezvoltării acesteia.

Cu finalizarea programată pentru 2029, coridorul CSE Nord va juca un rol major în reducerea congestionării rețelei și îmbunătățirea fluxurilor energetice transfrontaliere, contribuind la o piață regională a energiei electrice mai rezistentă și mai integrată.

 

Interconectare submarină Georgia-România la Marea Neagră

Interconectarea submarină Georgia-România la Marea Neagră este o inițiativă ambițioasă și semnificativă din punct de vedere strategic condusă de JSC Georgian State Electrosystem (GSE). Conceput pentru a stabili o legătură energetică directă între Georgia și România prin intermediul unui cablu submarin, acest proiect va permite comerțul cu energie între Caucaz și Uniunea Europeană, contribuind la eforturile Europei de a-și diversifica sursele de energie. În prezent, studiul de fezabilitate este în curs de desfășurare, punerea în funcțiune fiind prevăzută pentru 2031. Odată operațională, interconectarea va juca un rol-cheie în consolidarea securității energetice regionale și în facilitarea integrării energiei regenerabile pe piețele europene.

Dezvoltarea proiectului urmează o abordare structurată, pe etape. Prima fază se concentrează pe îmbunătățirea pregătirii pentru implementare printr-o serie de studii critice, inclusiv o evaluare a impactului social și de mediu, precum și studii geofizice, geotehnice și bentonice ale fundului Mării Negre. Aceste studii vor determina traseul optim și fezabilitatea tehnică a cablului submarin. În paralel, se depun eforturi pentru a pregăti rețelele de transport din Caucazul de Sud pentru intensificarea comerțului cu energie cu Europa de Sud-Est. Aceasta include consolidarea rețelei de electricitate a Georgiei pentru a asigura interconectarea fără întreruperi și transportul energiei prin intermediul cablului submarin din Marea Neagră (BSSC).

Prin progresele înregistrate în aceste domenii-cheie, proiectul pune bazele unei piețe regionale a energiei electrice mai integrate și mai reziliente, consolidând parteneriatul energetic strategic dintre Caucaz și Uniunea Europeană.

 

Consolidarea independenței energetice a Moldovei

România joacă un rol crucial în consolidarea infrastructurii energetice a Republicii Moldova prin dezvoltarea proiectului LEA 400 kV Suceava-Bălți. Condusă de Transelectrica, această inițiativă este menită să consolideze interconectarea dintre România și Republica Moldova, îmbunătățind semnificativ accesul Moldovei la piața de energie electrică a UE. Prin integrarea mai strânsă a Moldovei în rețelele energetice europene, proiectul va contribui la reducerea dependenței țării de sursele de energie din afara UE și la sporirea securității sale energetice globale.

Se înregistrează progrese pe mai multe fronturi. În România, procedura de achiziție pentru executarea LEA 400 kV Suceava-Gădălin s-a încheiat cu oferta unui consorțiu românesc format din Electromontaj (lider de consorțiu) și Emfor și ELM Electromontaj Cluj. Pentru interconectarea LEA 400 kV Suceava-Bălți a fost inițiată și procedura de achiziție. Între timp, pe partea moldovenească, evaluarea impactului social și de mediu (ESIA) este în curs de desfășurare, un pas esențial în asigurarea alinierii proiectului la standardele de mediu și de reglementare.

 

Linie de transport cu curent continuu de înaltă tensiune (HVDC)

Un alt proiect de perspectivă este Interconectorul în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) între Ungaria și România. Dezvoltat în comun de Transelectrica și MAVIR, acest proiect urmărește să stabilească un coridor de transport al energiei electrice de mare capacitate între cele două țări. Prin integrarea surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea stabilității rețelei, proiectul se aliniază obiectivelor mai largi ale UE privind durabilitatea și securitatea aprovizionării. Compania italiană de consultanță CESI efectuează în prezent un studiu tehnico-economic pentru a determina fezabilitatea acestuia. Rezultatul acestei analize va servi drept bază pentru luarea unor decizii în cunoștință de cauză cu privire la viabilitatea proiectului și la oportunitatea ca grupul de companii să continue cu un studiu de fezabilitate detaliat. Se preconizează că proiectul va fi operațional până în 2030.

 

Interconectare Ucraina-România

Interconectarea Ucraina-România, un proiect condus de Transelectrica și NPC Ukrenergo, este concepută să stabilească o legătură energetică transfrontalieră mai puternică între România și Ucraina, consolidând stabilitatea energetică regională și facilitând schimbul de energie electrică între cele două țări. În ceea ce privește Ucraina, se înregistrează progrese semnificative, cu ajustări aduse studiului de fezabilitate pentru construcția substației Prymorska de 750/440/330 kV, care ar trebui să fie finalizat până la 31 iulie 2025. În plus, construcția liniei de 330 (400) kV Novoodeska-Artsyz se află deja în faza activă, cu o dată de finalizare prevăzută pentru 1 iulie 2025. Între timp, construcția liniei aeriene de 400 kV Artsyz-Isaccea este în curs de aprobare, urmând să fie finalizată până la 31 decembrie 2028. În ceea ce privește partea română, progresele se află într-un stadiu mai timpuriu, achiziția de servicii de proiectare urmând să înceapă în curând, cu o finalizare anticipată până la 31 decembrie 2025.

 

La data de 31 ianuarie 2025, Comisia Europeană a lansat consultarea publică privind lista proiectelor candidate de interes comun și a proiectelor de interes reciproc în toate categoriile de infrastructură energetică. Promotorii de proiecte și-au prezentat propunerile de proiecte pentru infrastructura de transport și stocare a energiei electrice (inclusiv offshore), hidrogen și electrolizoare, rețele electrice inteligente, rețele de gaze inteligente și rețele de dioxid de carbon (CO2).

Scopul consultării, deschisă până vineri, 25 aprilie 2025, este de a invita părțile interesate și membrii publicului să își împărtășească opiniile cu privire la proiectele candidate, care vor fi ulterior prezentate grupurilor regionale pentru evaluare. Această evaluare de către grupurile regionale și domeniile tematice va fi efectuată în primul semestru al anului 2025, cu perspectiva adoptării celei de-a 7-a liste de PCI și PMI a UE înaonte de sfârșitul acestui an.