Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au propus o emisiune comună de titluri de creanțe de către UE pentru finanțarea pachetului european de redresare. Această inițiativă îndrăzneață, caracterizată de mulți comentatori ca fiind un moment Hamilton, a fost repede susținută de CE, BCE și Spania, însă mai e cale lungă până la a-i convinge pe nordici, susține Christopher Dembik, director analiză macro, Saxo Bank.
Înaintea ședinței UE programate pentru 27 mai, cuplul franco-german a dat publicității planul său post-covid care include printre principalele propuneri o cheltuială din bugetul UE în valoare de 500 de miliarde de euro, finanțată de ceea ce este efectiv emisiunea federală (pentru perioada 2021-27), o nouă strategie de sănătate a UE bazată pe cercetare și dezvoltare și acțiuni comune, accelerarea Pactului verde al UE prin aprofundarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ex. preț minim pentru CO2 și stimulente mai mari de investiții pentru sectorul privat în decarbonizare) și un apel ferm în favoarea suveranității economiei, ceea ce sugerează, în special, implementarea unei noi strategii industriale și consolidarea pieței unice.
Fondul de 500 de miliarde de euro nu se va baza pe împrumuturi, ci va fi o cheltuială directă, așa încât fondurile nu sunt considerate ca fiind o datorie a statului membru – aceasta fiind una dintre precondițiile stipulate de Italia în ultimele săptămâni.
Va exista o finanțare suplimentară a afacerilor prin împrumuturi BEI de până la 200 de miliarde de euro și o schemă de sprijin a CE pentru șomaj (SURE), de până la 100 de miliarde de euro.
”Aceasta nu este prima dată când UE plănuiește o emisiune comună de titluri de creanțe. În trecut, UE a emis titluri de creanțe pentru asistență macro-financiară sau ca susținere pentru echilibrarea plăților, dar cu sume mult mai mici… Cu toate acestea, mai e cale lungă până când fondul de cheltuieli de 500 de miliarde de euro va deveni realitate. Principala întrebare este dacă Franța și Germania sunt pregătite să se angajeze cu totul și să convingă alte state membre, mai ales pe cele din grupul Frugals, că aceasta este decizia corectă. Este o iluzie să credem că se poate ajunge la un acord până pe 27 mai, atunci când este programată următoarea ședință UE, sau chiar la început de iunie. Regula de unanimitate, care ar fi trebuit să fie înlocuită de o regulă a majorității acum multă vreme, implică faptul că se poate ajunge la un compromis doar după negocieri intense și îndelungate, și nu putem exclude ca o minoritate de una sau două țări care o blochează să pună în pericol întregul proces în ultimul moment”, afirmă Dembik.