România, la fel ca toate celelalte economii libere, se confruntă cu o trilemă energetică, o situație care provine din nevoia de a îndeplini simultan trei deziderate: siguranța energetică, decarbonizarea sistemului energetic, și competitivitatea, care depinde de un preț al energiei cât mai redus. „România are principala datorie de a asigura securitatea energetică pentru cetățenii ei, acesta fiind un deziderat cu atât mai important în contextul actual geopolitic”, a declarat, pentru Energynomics, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ce a însemnat 2023 pentru tranziția energetică a României? Care sunt previziunile pentru anul 2024?
România, și nu doar România, se confruntă cu o trilemă energetică. Avem trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în același timp. Pe de o parte, siguranță, și eu numesc asta România sigură, în care ne asigurăm securitatea, resursele energetice, dar, pe de altă parte, e România verde, deci o energie cât mai curată și, în al treilea rând, România competitivă, deci un preț al energiei cât mai redus. Cu această trilemă nu ne confruntăm doar noi, se confruntă orice economie de piață liberă, orice economie europeană, în principal, dar România are principala datorie de a asigura securitatea energetică pentru cetățenii ei, acesta fiind un deziderat cu atât mai important în contextul actual geopolitic.
În cadrul apelului PNRR – Investiția 1 (I1) dedicată proiectelor de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară), la apelul competitiv au fost depuse 744 proiecte cu o valoare solicitată de 5,6 miliarde euro, cu o capacitate instalată de 4.707 MW.
Limita bugetului alocat (fără supracontractare), conform Ghidului specific este de 457,7 milioane de euro. Pentru proiectele cu capacități instalate mai mari de 1 MW (energie eoliană și solară) au fost alocate fonduri europene în valoare de 382,7 milioane de euro. Pentru 106 proiecte, conform listei, în funcție de punctajul acordat, valoarea ajutorului de stat solicitat, fără supracontractare este de 376,6 milioane de euro, și se atinge o capacitate instalată totală de 1.848 MW.
Pentru proiectele cu capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), au fost alocate fonduri europene în valoare de 75 de milioane de euro. Pentru 270 proiecte, valoarea ajutorului de stat solicitat, fără supracontractare, este de aproape 75 de milioane de euro și se atinge o capacitate instalată totală de 167,24 MW.
Până în prezent s-au semnat 69 de contracte de finanțare pe I1 din PNRR, cu o putere instalată totală de 597,1 MW.
Bugetul alocat va face posibilă semnarea aproximativ a încă 82 de contracte cu capacități instalate mai mari de 1 MW, precum și a circa 225 de contracte cu capacități instalate între 0,2 MW și 1 MW.
Care este situația curentă în ceea ce privește implementarea proiectelor prin PNRR?
Prioritatea zero de la începutul mandatului meu a fost asigurarea finanțărilor pentru investiții în sectorul energetic, în special din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Avem 18 miliarde de euro la dispoziție pe care suntem obligați să îi punem la treabă.
Pe Măsura de investiții I1, avem, deci, 69 de beneficiari cu contracte semnate, care au început implementarea proiectelor. Pentru a sprijini beneficiarii în etapa de implementare, echipele de monitorizare din cadrul Ministerului Energiei au demarat întâlniri în format fizic/online în cadrul cărora au fost abordate aspecte importante precum necesitatea demarării procedurilor de achiziții, identificarea oricăror probleme care ar putea conduce la nerespectarea termenului de finalizare al proiectelor.
Totodată, în scopul asigurării respectării prevederilor contractuale s-a menținut legătura cu beneficiarii și au fost transmise informări referitor la documentele/raportările necesare a fi transmise precum și la respectarea principiului DNSH, ce implică includerea în documentele achiziției obligația contractorilor de a respecta orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.
Pe Măsura de investiții I.3 pentru dezvoltarea de capacități de producție pe gaz, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în termoficarea urbană, au fost semnate 4 contracte a căror valoare însumată a capacității instalate pe gaz rezultată este de 842 MW cu următorii beneficiari: Municipiul Constanța, Municipiul Arad, Chimcomplex Borzești, Electrocentrale Craiova.
UAT Constanta si UAT Arad se află în etapa de evaluare tehnică a ofertei în cadrul procedurii de licitație deschisă derulată pentru achiziționarea soluției tehnice a proiectului. Chimcomplex Borzești se află în etapa de achiziționare a serviciilor de organizare a procedurilor de achiziție. Caietul de sarcini pentru soluția tehnică a proiectului este în lucru și se estimează că anunțul de participare va fi publicat în luna decembrie 2023 în SEAP.
Societatea Electrocentrale Craiova S.A. a demarat achiziția serviciilor de consultanță și de dirigenție de șantier, ce are termen limită de depunere data de 4 decembrie 2023.
Ce trebuie să știm în legătură cu proiectele finanțate și finanțabile prin Fondul de Modernizare?
Fondul pentru Modernizare, cu o alocare de peste 15 miliarde euro, este una dintre cele mai mari șanse de dezvoltare pe care România le are în istoria recentă, așa că Ministerul Energiei gestionează o investiție strategică pentru viitorul României și România viitorului.
După finalizarea celor două apeluri pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică produsă din surse regenerabile solar, eolian și hidro, finanțate prin Fondul pentru Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei continuă demersul strategic, prin includerea în calendarul finanțărilor a unei resurse cu un potențial considerabil – energia geotermală.
Contribuind la atingerea obiectivului european de zero emisii de dioxid de carbon, măsura de investiții va fi finanțată integral din Fondul pentru Modernizare.
Întrucât energia geotermală este o sursă de energie regenerabilă locală și ecologică, eficientă din punct de vedere economic, oferind un potențial considerabil de a produce energie electrică și termică, distribuită apoi în rețele, toate proiectele finanțate prin Fondul pentru Modernizare care utilizează apă geotermală vor include obligatoriu un foraj de extracție și un foraj pentru reinjectarea apei.
Care este stadiul dezvoltării în marile proiecte de investiții aflate în atenția marelui public, precum Tarnița Lăpuștești, Iernut și Mintia?
La Tarnița-Lăpuștești suntem în plină procedură de achiziționare a studiului de fezabilitate, ne dorim ca până la finalul anului să avem contractat studiul de fezabilitate. Am efectuat o cercetare de piață și au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea obiectivului, de la unele dintre cele mai importante companii de profil din lume.
Aici, vorbim despre o capacitate de producție cu acumulare prin pompaj cu o putere instalată de până la 1.000 MWh, pentru o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj care rezolvă mai multe probleme, în principal nevoia de echilibrare a sistemului energetic. Costul studiului de fezabilitate este estimat la 3,5 milioane de euro, studiul având o durată de execuție maximum 12 luni. Estimez că până la finalul anului contractul va fi semnat, iar la anul pe vremea asta, pe baza unui studiu solid, adus la zi, vom avea o procedură competitivă de selecție a unui partener privat.
La Iernut lucrările sunt în grafic. S-a intrat în etapa de finalizare a investiției în noua centrală, estimându-se că punerea în funcțiune se va realiza până la finalul anului 2024.
Despre termocentrala Mintia pot spune că va fi cea mai mare centrală pe gaze din Europa, cu o putere instalată de 1.700 MW. Lucrările progresează într-un ritm bun și aici. Doar construcția acestei termocentrale va genera 1.200 de locuri de muncă. Investitorul de la Mintia, Mass Group Holding, este în proces de obținere a tuturor autorizațiilor necesare demarării investiției. Contractul a fost semnat pentru achiziția turbinelor și avansul a fost deja plătit. Punerea în funcțiune a termocentralei este programată pentru 2026-2027.
Care sunt perspectivele și scenariile pentru mineritul românesc în următorii ani?
Viitorul mineritului românesc se referă în primul rând la viitorul pe care îl au familiile din Valea Jiului și din Gorj care trăiesc din această activitate. Am făcut tot posibilul ca această tranziție la energia verde solicitată de Uniunea Europeană să nu afecteze oamenii care muncesc în mine de generații.
Acum câteva săptămâni am fost în mină la Livezeni, în Valea Jiului și nu am să uit vreodată acea zi și nici pe cei care, generație după generație, au scos energie din inima pământului pentru toți românii. Am spus atunci că nu este suficient să salvăm cele peste 2.000 de locuri de muncă, ci că trebuie să oferim o perspectivă pe termen lung pentru Valea Jiului.
De aceea am anunțat un prim parteneriat pentru reinventarea Complexului Energetic Valea Jiului, alături de Green Gravity, un investitor din Australia, o țară cu o tradiție de succes în minerit. Prin acest acord, cele două companii vor colabora pentru a explora posibilitatea aplicării tehnologiei inovative de stocare a energiei Green Gravity în șaptesprezece puțuri de mină în patru operațiuni miniere.
Țin să amintesc că am acordat un sprijin de peste 70 milioane de lei pentru Complexul Energetic Valea Jiului prin care am salvat locurile de muncă a peste 2.000 de mineri.
Situația este la fel de complicată și în Valea Jiului. Care sunt perspectivele pentru CE Oltenia?
La Complexul Energetic Oltenia am constituit un grup de lucru dedicat, care să identifice soluțiile și să colecteze toate datele pentru planul de restructurare și calendarul de implementare a măsurilor. Vom face tot ce e posibil pentru a susține continuitatea și dezvoltarea activității Complexului Energetic Oltenia. La CEO nu putem lua în calcul doar un pansament, ci este necesară reinventarea acestei companii cu tradiție.
Prin proiectul de construcție a parcurilor fotovoltaice prin Fondul pentru Modernizare, CEO se modernizează și face trecerea de la cărbune la energie verde. Parteneriatele cu OMV Petrom și TINMAR implică o participare de 50% din partea CEO, care va beneficia de noi surse de venit și va pregăti actualii angajați pentru a implementa și opera aceste proiecte de investiții.
În luna octombrie am mers la Bruxelles unde m-am întâlnit cu patru comisari europeni: Kadri Simson, comisar european pentru energie; Wopke Hoekstra, comisar european pentru politici climatice; Adina Vălean, comisar european pentru transporturi și Didier Reynders, comisar european pentru justiție și concurență și de asemenea cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR la nivel european. În cadrul acestor întâlniri am susținut ferm că România nu poate renunța la producția de energie electrică pe bază de cărbune, fără a pune altceva în loc. În urma dezbaterilor cu oficialii europeni am obținut deschidere din partea Comisiei Europene pentru continuarea discuțiilor privitoare la viitorul mineritului în Valea Jiului și la Complexul Energetic Oltenia.
Până la mijlocul anului viitor, Transelectrica va derula un studiu de adecvanță a sistemului energetic, în baza acestuia urmând să continue discuțiile tehnice privind viitorul CE Oltenia.
Subliniez că trebuie avut în vedere că nu putem să scoatem cărbunele din mixul de producție a energiei electrice din România și să nu punem în loc altceva, pentru că producția în bandă trebuie înlocuită fie cu gaz, fie cu energie nucleară pe termen mediu și lung.
Cum vedeți rezolvată problema termiei orașului București?
Pentru București, soluția este un sistem integrat. Este nevoie de o abordare integrată ELCEN-Termoenergetica. Sunt necesare investiții rapide, atragerea de fonduri europene, integrarea energiilor regenerabile, stocare de energie, hidrogen, energie geotermală și, nu în ultimul rând plata datoriilor.
Este nevoie de accelerarea măsurilor de modernizare a acestui sistem, iar asta nu se poate face fără ca primarul Nicușor Dan să plătească datoriile pe care Primăria Municipiului București le are către sistemul de termoficare.
Totodată, unele obiective de investiții ale ELCEN se realizează prin Fondul de Modernizare. Este vorba despre o unitate de cogenerare de înaltă eficientă de 617 MWe + 438 MWt, în cadrul CET București Sud și de eficientizarea activității din CET Grozăvești prin implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat de 63 Mwe.
Prin Fondul pentru Modernizare au mai fost prevăzute sume care să susțină proiectele de reabilitare a centralelor ELCEN și a rețelei de distribuție a agentului termic.
Care este situația decontărilor către furnizori, în prezent? Ce va urma?
Până acum Ministerul Energiei a plătit aproximativ 12,75 miliarde de lei, dintre care peste 3,24 mld. lei au fost plătite în timpul mandatului meu. La 20 noiembrie erau depuse 367 de cereri de decontare, cu o valoare totală de aproximativ 2,02 mld. lei, dintre care validate de ANRE erau 326, cu o valoare de aproximativ 1,63 mld. lei. Valoarea avansului aferent cererilor nevalidate de ANRE este în cuantum de 0,156 mld. lei (circa 0,39 mld * 40%). Valoare totală de plată era de aproximativ 1,79 mld. Lei.
Pentru anul viitor avem în vedere ca de îndată ce noul buget va fi aprobat să facem toate plățile care depind de noi și vom lucra în continuare cu Ministerul de Finanțe ca să plătim cât mai repede banii datorați.
Care este stadiul dezvoltării legislației pentru proiectele pe termen mediu legate de hidrogen și eolianul offshore?
Strategia pentru hidrogen a ieșit din perioada de consultare si este transmisă la Ministerul Mediului pentru evaluarea de mediu. Sperăm să obținem acest aviz cât mai repede. Imediat după aceea, strategia va fi aprobată prin hotărâre de guvern. În ceea ce privește legislația, sunt modificări care trebuie corelate cu strategia și sunt măsuri care trebuie luate în considerare integrat, împreună cu strategia pe hidrogen și cu legislația pe offshore.
Legea care va permite demararea proiectelor eoliene offshore în România se află pe ultima sută de metri în traseul de avizare, proiectul va intra curând pe ordinea de zi în Guvern și va fi mai apoi transmis spre adoptare Parlamentului. Ministerul Energiei va iniția în primele săptămâni ale anului 2024 un studiu pentru determinarea perimetrelor eoliene offshore, iar pentru asta vom face analize de mediu, analize de descărcare arheologică și ne vom asigura de conformitatea perimetrelor pe care le stabilim cu planul de amenajare a spațiului maritim.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
