Instalațiile de stocare reprezintă cea mai mare nevoie a sistemului energetic românesc în prezent – fără ele nu există securitate energetică, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la o conversație la nivel înalt despre oportunitățile și proiectele de finanțare pentru sectorul energetic românesc în cadrul inițiativei 3SI, într-un eveniment organizat de Energynomics și Asociația Centrul Român a Energiei în marja celui de-al 8-lea Summit al Inițiativei Trei Mări de la București.
„Stocarea este poate cea mai mare nevoie a sistemului nostru energetic de astăzi. Nu văd o problemă în creșterea ponderii energiei verzi. Există multă mișcare pe piață, vedem în fiecare zi și nu mă refer la investitori imobiliari, ci vorbesc despre investitori în energie care sunt serioși în intențiile lor astfel încât să dezvolte aceste proiecte și să le construiască efectiv. În același timp, putem face toate acestea și tot să nu avem energie sigură. Vom avea energie verde, probabil că vom avea energie mai ieftină, dar [fără stocare] nu vom avea energie sigură și cred că asta ar trebui să fie prioritatea principală, cel puțin pentru acest minister și pentru această țară”, a spus Burduja.
În opinia sa, România trece printr-o „revoluție energetică”, fiind în același timp binecuvântată cu un mixt energetic excelent și cu acces la resurse foarte diverse.
De asemenea, companiile de stat au mai multe proiecte ambițioase. De exemplu, Romgaz va fi în 2027 cel mai mare producător de gaze naturale din Europa prin prisma participării sale la proiectul de explorare a gazelor offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Investiția în acest proiect este estimată la 4 miliarde de euro.
Pe de altă parte, aflându-ne într-o regiune pe care unii o consideră impredictibilă și care își propune se renunțe la importurile de gaze rusești, „ne putem aștepta ca Rusia să nu privească liniștită cum dezvoltăm această platformă”, a adăugat ministrul.
În același timp, autoritățile române lucrează la mecanism de contracte pentru diferență (CfD) care ar trebui să stabilească prețul de exercitare pentru energie pe o durată de 15 ani pentru solar și eolian. Sunt de așteptate investiții în proiecte solare și eoliene de un 1 GW pentru fiecare sector în baza schemei CfD. În această schemă vor putea fi incluse apoi și alte surse de energie, cum ar fi nuclearul și geotermalul.
GALERIA DE FOTOGRAFII A EVENIMENTULUI
„Vom avea, sper până la sfârșitul acestui an, licitația care va asigura cu adevărat că investitorii în proiecte serioase au stabilitate pe un orizont lung în contextul unei piețe de energie care este încă destul de imprevizibilă. Sperăm să vedem multă implicare în acele licitații, sper să vedem că multe dintre companiile controlate de minister vor participa la această licitație.”
România va investi miliarde de euro în noi unități de producție solare și eoliene, dar, din păcate, va trebui să importe toate echipamentele necesare din China, „ceea ce nu este întotdeauna o idee bună”.
Potrivit ministrului, prin importul acestor echipamente România irosește oportunitatea de a avea o producție locală de panouri solare și componente pentru turbinele eoliene.
Nevoia de energie este întărită și de viitoarea reconstrucție a Ucrainei care se va face fie prin România, fie prin Polonia. Procesul va necesita cantități mari de energie și România ar trebui să fie pregătită. ”În funcție de zona Ucrainei pe care o veți viza, companiile, industriile, finanțarea vor alege fie Polonia, fie România. Pentru acel efort vom avea nevoie de multă energie și de multă industrie pe care nu o mai avem sau o avem mult mai puțin decât înainte”, a declarat Burduja.
Ministerul Energiei a fost unul dintre vorbitorii-cheie la conversația organizată de Energynomics și Asociația Centrul Român al Energiei, cu susținerea Amber Infrastructure Group și Electrica.